Vineri,
29.03.2024
Innorat
Acum
15°C

Moartea unui proiect national

„Cu regionalizarea, deocamdată, e moartă”, a titrat, la începutul acestei săptămâni, presa locală. Nu ţineam să comentez această declaraţie, în opinia mea surprinzător de neinspirată, dacă n-ar fi aparţinut dlui Klaus Iohannis, prim-vicepreşedintele unuia din partidele de guvernământ. Importanta sa poziţie politică, la fel ca şi calitatea de primar al Sibiului, şi de membru al comisiei speciale a USL privind regionalizarea, m-au convins însă că merită acest lucru.

Am convingerea că „moartea”, în opinia dlui Iohannis, a celui mai important proiect de reformă postcomunistă, ce trebuie inclus în revizuirea Constituţiei, ar trebui să preocupe societatea românească, până la găsirea şi adoptarea soluţiei optime de schimbare a hărţii administrative a României. Nu de alta, dar actuala hartă este o elocventă dovadă a încremenirii administraţiei publice în proiectul comunist. Un proiect caduc, rămas în funcţiune prin voinţa clasei politice, după 1989, în pofida eforturilor social-economice impuse de integrarea României în structurile Uniunii Europene.  

Pentru rigoare, dl Iohannis dă şi o explicaţie. Dubitativă, în contrast cu amprenta letală a declaraţiei sale. Nr. 2 în ierarhia naţional-liberală, apreciază că „anul acesta, cred (subl. m.), nici nu se mai discută . Chiar sunt chestiuni care nu se pot discuta sub presiunea unor sesiuni de alegeri”. Cu această atitudine politică, dl Iohannis se aliniază conducerii UDMR, formaţiune în opoziţie (mai mult sau mai puţin formală) cu cea a liderului sibian. Preşedintele Hunor Kelemen spunea, la finalul anului trecut, că proiectul comisiei Dragnea conţine o „regionalizare mascată”. Iar faptul că s-a încercat, sub această acoperire, o reorganizare a direcţiilor deconcentrate, a îndepărtat USL de contribuabili, ceea ce este „o prostie, un eşec” .

În continuarea declaraţiei, preşedintele UDMR spunea: „eu cred (subl. mea) că nu e bine să mai vorbim despre un subiect care nu are nicio şansă în perioada imediat următoare". Destul de asemănătoare opiniile celor doi lideri, nu-i aşa? Şi, dacă vrem să speculăm, putem bănui că amândoi au un dinte contra însăşi ideii de regionalizare a României. Cel puţin în varianta Dragnea şi dacă nu se vor lua în discuţie criterii cultural-istorice. La drept vorbind, n-am înţeles de ce varianta pe zone istorice n-a fost luată la purecat. (Personal, consider că regiunile tradiţionale ale spaţiului românesc pot evidenţia premisele unei configurări natural-istorice a viitoarei hărţi administrative, în condiţiile în care statului îi este garantată integralitate de principiile constitutive ale Uniunii Europene.) În orice caz, în octombrie trecut, pe un ton categoric, un alt lider local, al PSD, dl Ioan Cindrea, făcea publică propria opinie, conform căreia, regionalizarea economică se va face de la începutul anului următor, iar regionalizarea administrativă la sfârşitul anului 2014.

Suntem doar la începutul lui 2014 şi, iată, naţional-liberalul Iohannis, coleg de alianţă politică al social-democratului Cindrea, punctează deja „moartea regionalizării”. Nu ştim dacă dl Iohannis s-a referit la variantele regionalizării prezentate în octombrie de dl Cindrea. Şi dacă preşedintele CJ Sibiu se gândea, atunci, că, în 2014, urmau să fie organizate două scrutine electorale. Dincolo de aceste necunoscute, mi se pare că diferenţa dintre cele două viziuni asupra unui proiect de reformă sugerează îndepărtarea orizontului temporal al regionalizării, sub sigla USL.

De aproape 25 de ani, teme majore, precum cele ce definesc statul român, mai ales forma constituţională (republică sau monarhie constituţională), trecând prin susţinerea marilor politici externe (NATO şi UE), până la reconfigurarea împărţirii administrative a ţării (respectiv, regionalizarea, de influenţă europeană) n-au fost subiecte de dezbateri electorale. După o jumătate de secol de republică oligarhică şi dictatură ideologică (impuse României de puţinii reprezentanţi ai săi comunişti, dar sub influenţa bolşevismului rusesc), fiecare din aceste subiecte trebuiau să aibă şi abordări politice, nu doar în comentarii de presă şi materiale de popularizare. Adică trebuiau trecute prin dezbateri publice, inclusiv electorale, pentru ca cetăţenii români să-şi formeze opţiunile şi în funcţie de teme politice majore, nu doar pe afinităţi partinice de moment. Prin urmare, nici pe viitor, campaniile electorale n-ar avea de ce să provoace „moartea” unui proiect naţional sau altul.

Trist este că „moartea regionalizării” anunţată astăzi, poate duce la trecerea „în nefiinţă” a unui proiect naţional, de viitor şi imperios necesar modernizării societăţii româneşti.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

3 comentarii

...

Acum 10 ani

bai...escule, primul pas spre modernizarea statului trebuie sa excluda faptul ca un bou ca tine sa mai ajunga vreodata purtator de cuvant la prefectura
Raspunde

@1

Acum 10 ani

sugi peleul lui escu
Raspunde

@2

Acum 10 ani

ba pupa-l tu in cur, daca-ti plac ***ii astia cu ochi precum acest ....escu.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus