Duminică,
07.06.2020
Innorat
Acum
21°C

Complexul de inferioritate

26 Februarie 2014 10:42

Complexul de inferioritate poate apărea încă de la vârste fragede, copilul resimţind diferite stări emoţionale în diverse conjucturi, gen timiditate, sfială, neîncredere în propriile forţe, stanjeneală, nesiguranţă sau îndoială.

Mulţi părinţi cred că dacă împing copilul de la spate şi îl forţează oarecum să “între în rândul lumii” o să îl ajute însă rezultatul va fi total invers. Nu poţi spune unui copil “Uite ce curajos e X, iar tu stai aici fricos!”/ “Hai fii şi tu mai îndrăzneaţă, uite X ce frumos cântă în faţă publicului!”. Asemenea replici nu fac decât să-l rănească şi să îi întărească ideea că el nu este destul de bun în comparaţie cu ceilalţi copii pe care părinţii lui îi privesc cu atâta admiraţie.

Însă nici invers nu e bine, să îţi lauzi prea mult copilul, să îi dai impresia că el poate face orice, oricând neavertizându-l că în viaţă mai sunt şi cazuri în care nu totul îi va fi în favoarea lui. Şi aici intervine acea linie atât de fină în educarea copilului, cât şi cum să dăm copilului în aşa fel încât el să se dezvolte frumos şi armonios şi să îl pregătim pentru ceea ce înseamnă viaţa de zi cu zi.

Complexele de inferioritate apar în momentul în care “Eul ideal” nu este acelaşi sau nici măcar nu se aseamănă cu “Eul real”. Unii oameni deşi au diverse complexe de inferioritate ascund, aparent bine, acest lucru şi încearcă în faţa lumii să pară ceea ce nu sunt. Alţii din cauza că ei nu au o stimă de sine crescută încearcă să îi facă şi pe ceilalţi să aibă o părere proastă despre ei şi să le scoată în evidenţă imperfecţiunile.

Alţii nu ştiu cum să primească complimente atunci când le sunt adresate şi au impresia că acestea sunt făcute doar de complezenţă şi se simt şi mai stânjeniţi decât erau la început. Însă majoritatea persoanelor care suferă de complexe de inferioritate au tendinţa de a se izola, nu reuşesc să se exprime liber în public şi evită interacţiunile cu cei din jur preferând să stea în umbră şi să îi urmărească pe ceilalţi.

Ca în orice boală şi problemă, primul pas întru rezolvare îl reprezintă conştientizarea faptului că ceva nu e tocmai la locul sau, că există o problema şi să acceptaţi ajutorul. Apoi staţi cât mai mult timp în jurul persoanelor care vă fac să vă simţiţi în largul dumneavoastră şi care vă înţeleg, evitaţi sentimentele negative gen furie şi înercaţi să vedeţi mereu sau cât mai mult posibil partea plină a paharului.

Vizualizari: 917

Comentarii

2 comentarii

negru

Acum 6 ani

o mai sugi ca de obicei?
Raspunde

rosu

Acum 6 ani

No ase, draga mea. Ca bine zici.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus