Muzeul Național Brukenthal, cu toate clădirile sale, valorează în acest moment fix 177.075.127,42 de lei, sumă în care sunt incluse toate cele nouă imobile în care primul muzeu al României își desfășoară activitatea. În euro, această valoare înseamnă aproximativ 39,3 milioane. La aceste sume s-a ajuns în urma intenției conducerii Muzeului de a-și asigura toate clădirile împotriva tuturor riscurilor. Aceste servicii au fost scoase la licitație, procedură în cadrul căreia au fost stabilite și valorile de asigurare ale clădirilor instituției.
După cum era de așteptat, cea mai ”valoroasă” clădire este tocmai Palatul Brukenthal din Piața Mare, evaluat la peste 90 de milioane de lei. Clădirea Muzeului de Istorie (cunoscută sub numele de Casa Altemberg) este pe locul doi în ordinea valorii (34 de milioane de lei), urmată îndeaproape de Casa Albastră, din Piața Mare – 32,4 milioane de lei. Cea mai mică valoare pentru spațiile deținute de Muzeul Național Brukenthal este de 480.000 de lei, fiind calculată pentru Sala Frescă din Piața Mare.
Pentru asigurarea celor nouă clădiri ale Muzeului Național Brukenthal pe parcursul anului care urmează, conducerea instituției a alocat un buget cuprins între 50.000 și 70.000 de lei. Ofertele pentru câștigarea acestui buget au putut fi depuse de către firmele de asigurare cu sediul în România până săptămâna trecută.
Palatul Brukenthal |
90,250,348.22 |
Casa Albastră |
32,476,000.00 |
Muzeul de Istorie Naturală |
8,695,000.00 |
Muzeul de Istorie |
34,171,764.00 |
Muzeul de Farmacie |
1,591,906.80 |
Muzeul de Arme și Trofee de Vînătoare |
1,210,638.00 |
Biblioteca Nouă |
1,756,246.80 |
Galeria de Artă Contemporană |
6,443,223.60 |
Sala Frescă |
480,000.00 |
Total |
177,075,127.42 |
O istorie pe scurt
Sursa: Muzeul Național Brukenthal
”Deoarece nu a avut descendenţi direcţi rămaşi în viaţă, baronul von Brukenthal lăsa moştenire prin testament palatul, colecţiile şi restul averii sale unui descendent în linie masculină dintre persoanele cu care se înrudea. În cazul în care urmaşii săi aveau să moară la rândul lor fără a avea copii, familia stingându-se, averea urma să fie preluată de Biserica Evanghelică, iar palatul să devină un muzeu deschis publicului larg, eveniment petrecut în anul 1817.
Pe parcursul secolului al XIX-lea, principala preocupare a muzeului a fost aceea de conservare a patrimoniului existent şi de lărgire a colecţiilor principale prin intermediul achiziţiilor, dar şi de înfiinţare de noi colecţii mai ales în sfera culturii săseşti.
În anul 1948, muzeul a fost naţionalizat, devenind proprietatea statului comunist român.
Tot în anul 1948, Societatea Transilvăneană pentru Ştiinţele Naturii din Sibiu îşi încetează activitatea, muzeul aflat sub patronajul acesteia fiind inclus în patrimoniul naţional. În anul 1957, Muzeul de Ştiinţele Naturii devenea parte a Muzeului Brukenthal.
Muzeul de Vânătoare “August von Spiess” s-a deschis în anul 1966.
1972 este anul deschiderii Muzeului Farmaciei.
În anul 1988 a fost inaugurată Secţia Istorie a Muzeului Naţional Brukenthal, în prezent Muzeul de Istorie, în Casa Altemberger.
Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal este cea mai recentă locaţie (2006)”.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: Artă Contemporană , Casa Albastră , Muzeul Național Brukenthal , Piata Mare , Muzeului Național Brukenthal , Muzeului Brukenthal , Casa Altemberger , Biserica Evanghelica , Istorie Naturală , Palatul Brukenthal din Avrig , Biblioteca Nouă , Clădirea Muzeului , Sala Frescă , Muzeului Farmaciei , Secţia Istorie , Societatea Transilvăneană , Ştiinţele Naturii
Vizualizari: 668
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Sebastian Petrumihai Dendrologea ( pensionar, 50 de ani, senator )
Acum 2 ore
Mangalitza Intotero_Trifoi
Acum 2 ore
Asdfasdf
Acum 2 ore
Asdfasdf
Acum 2 ore
Un român