Hermann Fabini, despre patrimoniul săsesc din Transilvania: Promovarea bisericilor fortificate trebuie să țină cont și de valoarea lor spirituală, nu doar de dimensiunea materială și turistică

Într-un articol în care reflectă asupra identității sașilor din Transilvania, arhitectul și cercetătorul Hermann Fabini atrage atenția și asupra abordării patrimoniului, în contextul în care, în ultimii ani, bisericile fortificate sunt promovate ca obiective turistice. El crede că, în lipsa intervenției statului în conservarea și reabilitarea acestor clădiri, inițiatorii programelor ar trebui să țină cont „nu doar de dimensiunea materială și turistică”, ci și de „valoarea spirituală și identitară a bisericilor”. Articolul a fost publicat recent în Hermannstädter Zeitung și preluat de Siebenbürgische Zeitung.

„Apreciere, păstrare și valorificare: reflecții despre istoria, identitatea și patrimoniul sașilor transilvăneni” (în germană - „Würdigen, pflegen und bearbeiten: Gedanken zu Geschichte, Identität und Kulturerbe der Siebenbürger Sachsen”) este titlul articolului semnat de Hermann Fabini.

El amintește despre înființarea Fundației Bisericilor Fortificate în anul 2015 de către Consistoriul Bisericii Evanghelice C.A. din România. Potrivit lui, acest moment a schimbat abordarea față de gestionarea patrimoniului. Organizația „s-a orientat în ultima vreme mai puternic spre turismul de biserici fortificate”, notează el. „Numirea unui director specializat în evenimente turistice indică dorința de a utiliza aceste monumente arhitecturale și într-un mod economic mai eficient”, adugă Fabini.

Precizăm că sunt aproximativ 200 de biserici pe care Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice CA din România le are în grijă prin intermediul Fundației Biserici Fortificate. Dintre acestea, 164 se află în satele Transilvaniei, valoarea unora dintre aceste biserici fortificate fiind recunoscută la nivel mondial prin includerea pe lista UNESCO, precum sunt cele din Valea Viilor și Biertan, din județul Sibiu.

Fabini se referă la programul turistic lansat de la finele anului trecut de managerul Fundației Biserici Fortificate, Cristian Cismaru, printre cele mai cunoscute nume din Sibiu în domeniul turismului domol, prin care scoate în evidență frumusețile autentice ale Transilvaniei. „FortiVacation: descoperă sufletul Transilvaniei” este numele programului prin care Fundația își propune de acum să sporească numărul turiștilor care să descopere bisericile fortificate. Publicul țintă este format din familiile cu copii mici (până la aproximativ 14 ani).

Despre acest program au vorbit în această primăvară conducerea Bisericii Evanghelice și a fundației.

Citește și: FortiVacation: „Seara se încuie poarta și rămâneți singuri, în toată biserica”. Un nou concept turistic, cu cinci teme, pentru 100 de biserici fortificate din „sufletul Transilvaniei”

Hermann Fabini admite că această orientare poate contribui la conservare și la apropierea locuitorilor de patrimoniu, dar subliniază că există riscul ca accentul pus pe evenimente și activități comerciale să afecteze sensul identitar al monumentelor: „Desigur, acest concept poate contribui la conservarea lor și la o mai bună conectare cu populația actuală a satelor. Totuși, pentru o gestionare competentă a acestor martori ai unei istorii de secole, pe lângă această dimensiune preponderent materială, ar trebui luată în considerare și valoarea lor spirituală. Aceasta înseamnă că, prin documentare, cercetare și control, trebuie prevenită falsificarea, denaturarea și, într-un final, distrugerea mesajului istoric, social și estetic al acestor monumente de arhitectură și cultură. Faptul că astfel de lucruri se întâmplă în ciuda existenței unor autorități de stat care ar trebui să asigure protecția acestor construcții de mare valoare istorică poate fi ilustrat, cu titlu de exemplu, prin cazul bisericii fortificate din Marienburg (Feldioara), în județul Brașov”, scrie el.

Fabini crede că discuția despre identitatea comunității sașilor este „necesară” în contextul în care peste 90% dintre sașii transilvăneni au emigrat după 1989 și precizează că „e important să ne gândim cum să abordăm moștenirea istorică și culturală a acestei minorități din România, o minoritate care a modelat decisiv peisajul istoric și cultural al Transilvaniei de-a lungul secolelor”.

„În opinia mea, dimensiunea spirituală a patrimoniului cultural săsesc merită să fie recunoscută, conservată și dezvoltată în mod corespunzător (...) Întrucât acest patrimoniu cultural este strâns legat de Biserica Evanghelică a Sașilor din Transilvania, proiectul ar trebui realizat în acord și cooperare cu biserica.

La sediul fundației și al fostei firme de arhitectură ABF Fabini din Sibiu (Hermannstadt), pe strada Wiesengasse (Tipografilor) nr. 12, există colecții de materiale informative semnificative pentru dimensiunea intelectuală menționată anterior a patrimoniului cultural săsesc. În opinia mea, acest material de arhivă și editura Monumenta, împreună cu drepturile de autor aferente, ar trebui transferate în proprietatea Fundației „Patrimonium Saxonicum”. Acest lucru poate contribui la gestionarea competentă a bunurilor culturale cu valoare istorică.

Faptul că reorientarea menționată anterior a comunității ca sași transilvăneni necesită o examinare intensivă și critică a trecutului și că aceasta poate fi, de asemenea, anevoioasă și dureroasă, nu ar trebui să ne împiedice să ne implicăm în acest proces. Acest articol își propune să încurajeze o astfel de implicare”, concluzionează arhitectul Fabini.

„Unul din obiectivele strategice ale Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România este ca moștenirea sașilor să fie cunoscută, apreciată și susținută pe plan local, regional, național și mondial. Este un patrimoniu UNESCO, un patrimoniu național care merită salvat și pus în valoare. Deoarece 90% din sași au emigrat după patru decenii și jumătate de suferință în vremea comunistă, Biserica a ajuns cu 10% din enoriași în situația imposibilă de a menține și salva toate aceste capodopere seculare. Pentru a preîntâmpina colapsul acestor edificii care reprezintă identitatea noastră și pe care le-am deschis publicului larg, suntem în căutarea de parteneri pentru a le pune în valoare. Acest patrimoniu face parte, sperăm noi, și din viitorul României democratice”, declara Reihart Guib, episcopul Bisericii Evanghelice CA din România, în cadrul conferințe de presă de prezentare a programului de promovare turistică bisericilor fortificate.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor