De cate ori a fost cucerit Sibiul? Niciodata, in ultimii 700 de ani

Pentru  prima şi ultima dată Sibiul a fost cucerit în 1241. De atunci, ori de câte ori o armată străină a intrat în oraş, a făcut-o cu acordul locuitorilor. Sibiul se poate mândri cu faptul că, de mai bine de șapte sute de ani, nu a fost cucerit.
Primul asediu pe care l-a suferit Sibiul a fost în 1241, de una dintre armatele mongolilor, conduse de un general al lui Kubylai Khan. În acel moment, preotul Sibiului, Nikolaus, se decide să îi înfrunte, conducându-i pe sibieni în teribila bătălie care a avut loc la Mohu.
“Armata mongolă nu a cucerit o cetate fortificată. Cu siguranța era o comunitate parțial fortificată prin lemn. Nu cred că putem să luăm în considerare un clasic asediu al unei cetăți medieval așa cum citim sau vedem în filmele istorice. Să nu uităm că armata mongolă era o armată foarte bine organizată, foarte bine echipată, care avea scopul prim a întreprinde astfel de campanii militare, pe când orașul Sibiu era o comunitate de oameni care practic apărau localitatea ca un serviciu secundar”, spune istoricul Răzvan Pop. După acest asediu, a început fortificarea cu piatră a cetății.
După mai bine de 100 de ani de pace, cetatea Sibiului este din nou asediată. De această dată de armatele otomane, care vor întâlni in 1432 o cetate complet fortificată, ce va deveni cunoscută între turci drept "cetatea roșie". Turcii vor mai încerca cucerirea Sibiului și în anii 1437-1438. Fraţii Trautenberger, Anton şi Thomas, comite şi primar al Sibiului, reuşesc nu numai să salveze oraşul, dar ei vor și înfrânge armata turcă în câmp deschis în 1437.
În 1493, Sibiul îşi arată cu adevărat forţa. Armata cetăţii înfrânge, cu propriul armament, în trecătoarea Turnu Roşu, una dintre armatele otomane care dorea să pătrundă în Transilvania, prin Valea Oltului.
“Sibiul, pe lângă o fortificare bună, era foarte bine înzestrat și militar, datorită, în primul rând, breslelor producătoare de spade. Pe lângă aceasta, în al doilea rând să spunem, chiar și datorită unui simțământ al libertății pe care un oraș ca Sibiul îl are ne-a permis tot timpul să păstrăm această dorința de a nu fi ocupați. De fapt, cred că asta este esența secolelor de asedii ale Sibiului”, spune istoricul Răzvan Pop.
Pentru prima dată, Sibiul va deschide porțile în anul 1551, pentru armatele imperiale ale habsburgilor. Din acel moment, mai multe astfel de armate vor primi găzduire din partea Sibiului.
În anul 1599, Albert  Huet se decide să deschidă porțile cetății în fața armatelor conduse de principele Țării Românești, Mihai al II-lea Viteazul. Tot el va salva Sibiul, apărând cetatea în fața armatelor conduse de comandatul principelui Sigismund Báthory, între 1602-1603.
În 1610, Sibiul acceptă intrarea în cetate a armatei lui  Gabor Báthory, principele Transilvaniei, care ocupă cetatea și îl arestează pe Gallus Lutsch, primarul Sibiului. Trei ani mai târziu, în 1613, orașul va fi reabilitat de principele Gabriel Bethlen.
După circa două secole de pace, în anul 1849, oraşul Sibiu a fost din nou atacat de către generalul polonez Joseph Bem. La vremea aceea  orașul era un bastion al luptei împotriva anexării Transilvaniei de către Ungaria revoluționară. Bem reușește să intre în oraș datorită faptului că locuitorii au deschis porțile. Oraşul este ”depresurat” de către generalul rus Luders în iunie.
“În 1849 nu mai putem vorbi de o cetate care se închide și astfel pornește un asediu. Joseph Bem  profită de faptul că armata nu era numeroasă și atunci a reușit să înfrângă, de fapt, o armată încropită local și niște garnizoane lăsate de armata austriacă”, mai explică Răzvan Pop.
Ultimul asediu asupra Sibiului a avut loc în 1916, când armata  a II-a a intrat în Transilvania pe Valea Oltului. Oraşul a fost bombardat de artileria românească, un obuz ajungând până în Piaţa Mare.

Foto: Hermann Fabini Hermannstadt – Porträt einer Stadt in Siebenbürgen

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Paula Văleanu

Cultură
Telefon:
0751 057 240