La Hermania, timpul sta in loc

Am vizitat singurul restaurant cu specific săsesc din cel mai săsesc oraș din Transilvania în urmă cu patru ani. Am fost foarte mulțumit atunci de ce am găsit la Hermania, am așezat restaurantul de pe strada Filarmonicii direct în top trei al restaurantelor favorite din Sibiu. Patru ani mai târziu am zis să le facem o nouă vizită, să vedem ce s-a mai întâmplat aici, s-au mai schimbat chelnerii, s-a mai schimbat meniul, s-au mai schimbat decorațiunile…
Nu. La Hermania nu s-a schimbat nimic în ăștia patru ani. Să nu mă înțelegeți greșit, nu spun că ăsta e un lucru rău. Ba dimpotrivă. Dacă nu s-a schimbat nimic înseamnă că rețeta după care a fost construit restaurantul e bună, funcționează iar clienții sunt mulțumiți. În peisajul ăsta al restaurantelor care apar și dispar de la o vară la alta Hermania e chiar un campion al anduranței.

Data trecută am încercat vreo patru aperitive și un meniu săsesc cu tigăița sasului în prim plan plus o selecție de deserturi. De data asta am zis să luăm ceva total diferit și… ne-a ieșit parțial. Pur și simplu nu am rezistat tentației de a gusta din nou tartarul de păstrăv. Cred cu tărie că în Sibiu nu există un aperitiv mai bun decât tartarul acesta divin. Porție suficient de mare ca să o întinzi pe trei felii de pâine prăjită, stropită din belșug cu icre roșii și cu ceapă roșie. Eram aproape sătul după ce am terminat aperitivul și totuși am mai cerut ceva ce mi s-a părut deosebit din meniu, vită Angus cu sos de fructe de pădure și cartofi copți. O combinație ciudată. Ciudat de bună și de interesantă. Felii subțiri de vită, gătite mediu, ușor rozalii, acoperite de un sos absolut delicios. Pe cuvânt de onoare că m-am străduit din răsputeri să termin toată porția din farfurie. N-am avut nici cea mai mică șansă. Am lăsat mai bine de jumătate și chiar m-am uitat cu părere de rău după chelnerul care ducea resturile spre bucătărie. Aceeași părere de rău am avut-o și că nu am mai găsit loc pentru desert. Ar fi mers de minune ceva dulce după o mâncărică atât de plăcută.

Totalul întregii povești a fost puțin peste 100 de lei. Și a mai inclus o salată cu păstrăv afumat, delicioasă din câte mi s-a spus, trei cola, o cafea și un pahar de vin roșu. Peste patru ani o să revin, că-s tare curios. Chiar nu se va schimba nimic la Hermania?

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Turnul Sfatului