CNADNR: italienii au lucrat foarte prost pe autostrada din Sibiu. Peste 300 de neconformitati. Dar si-au primit banii

22 Iulie 2015 00:57

Lucrări executate ”fără rațiune”, studii geotehnice care indicau risc major de alunecări de teren ignorate, un tunel pe care proiectanții de la Impregilo l-au considerat de la început ca fiind necesar, dar pe care nu l-au mai făcut doar ca să ceară mai apoi fonduri suplimentare. Plus că, pe toată perioada lucrărilor au fost depistate aproximativ 300 de neconformități în execuție, neconformități dintre care nici acum unele nu sunt remediate. Sunt câteva din numeroasele acuzații pe care Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) le-a lansat marți seara la adresa italienilor de la Impregilo – Salini. Aceștia au fost angajați exact acum patru ani și o lună (în 20 iunie 2011) pentru a executa cei 22,1 km de autostradă dintre Săliște și Cunța (județul Alba), adică lotul 3 al autostrăzii Orăștie – Sibiu. 604,8 milioane de lei, fără TVA (aprox. 134,4 mil. de euro) este valoarea contractului pe care nici în ziua de azi cei de la Impregilo – Salini SpA nu îl respectă: autostrada ar fi trebuit terminată în 17 aprilie 2013, dar a fost deschisă circulației abia pe 14 noiembrie 2014 și nici acum nu este finalizată. Dimpotrivă, lucrurile încep să devină din ce în ce mai îngrijorătoare.
Dar, din motive care nu sunt deocamdată publice, lucrările așa proaste cum sunt au fost plătite în proporție de 99,7%.

Risc geotehnic major. Credeți că a contat pentru italieni?

Prin comunicatul emis marți seara, reprezentanții CNADNR aduc o primă lumină în cazul situației de la Aciliu. Acolo, înainte de viaductul de un kilometru lungime, italienii de la Impregilo – Salini SpA au săpat un debleu imens (cu margini de 40 de metri înălțime), ceea ce a pus toate dealurile din împrejurimi în mișcare, afectând și în prezent siguranța circulației. Or, după cum arată cei de la CNADNR, faptul că acele dealuri nu sunt deloc stabile era lucru scris în acte încă din 2008-2009, de la întocmirea studiului de fezabilitate pentru autostrada Orăștie - Sibiu. Care studiu a fost pus la dispoziția tuturor celor care au participat la licitația pentru construirea autostrăzii de la Săliște la Cunța, inclusiv la dispoziția celor de la Impregilo SpA. ”A fost semnalată și stratificația litologică, uneori paralelă cu panta, favorizând apariția unor alunecări, cât și prezența pământurilor argiloase, cu umflări și contracții mari (PUCM), sensibile la variații climatice și având un comportament mecanic specific defavorabil în prezența apei (apă aflată sub presiune la adâncimi de 10 metri, după cum se arată în rapoartele geotehnice citate de CNADNR - n.r.)”, se arată în comunicatul emis de Compania de Autostrăzi.
Culmea este că, după ce au câștigat licitația, conform tipului de contract (FIDIC roșu), cei de la Impregilo au realizat proiectul tehnic și detaliile de execuție, documente în care au recunoscut că în zona Aciliu sunt probleme geotehnice cu risc mediu și major. Prin urmare, tot ei au ajuns la concluzia că este periculos ca dealurile din zonă să fie excavate și că cea mai sigură soluție este aceea de construire a unui tunel. Însă, potrivit CNADNR, tot cei de la Impregilo nu și-au ascultat proprii proiectanți și au decis să aplice soluția mai ieftină. ”Cu toate că Antreprenorul avea cunoștință asupra naturii terenului în acea zonă, a stabilit soluțiile tehnice alegând soluții clasice de consolidare a terenului, în detrimentul unui tunel rutier prin metoda tranșeei deschise, respectiv a unui tunel rutier realizat prin metode miniere de execuție (soluție tehnică recomandată prin studiu geotehnic la faza Proiect Tehnic)”, arată reprezentanții CNADNR.
Soluția tunelului a fost readusă în discuție de Impregilo în 2013, când au și cerut câteva sute de milioane de lei în plus (mai bine de 300) pentru a implementa această soluție. Doar că autoritățile au respins aceste solicitări, deoarece excedau cadrului legal.
Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, cei de la Companie atrag acum atenția asupra faptului că studiile geotehnice ale italienilor de la Impregilo (studii necesare în vederea elaborării proiectului și a detaliilor de execuție) s-au limitat exclusiv la cei 70 de metri de teren pe care este construită autostrada, de parcă situația terenurilor din imediata apropiere nu ar fi avut niciun impact asupra căii rutiere de mare viteză.

Ca în sat părăsit: lucrări fără raționament

Toate aceste documentații sunt întocmite în perioada 2011 – 2012. În primăvara lui 2012, încă din faza de decopertare a terenurilor pe care urma să fie construită autostrada, apar deja semnele alunecărilor de teren. La amplificarea acestora au contribuit din plin și italienii de la Impregilo SpA, susțin cei de la CNADNR. ”Lucrările s-au realizat fără o etapizare rațională, nerespectând prevederile Proiectului - Caiet de sarcini terasamente. Caiet de sarcini lucrări de consolidare – astfel încât pe nicio zonă decopertată și excavată lucrările nu au fost finalizate și protejate în perioada de îngheț –dezgheț și cu precipitații caracteristică sfârșitului de iarnă și primăverii”, arată cei de la CNADNR.
Acum, cei de la CNADNR susțin că încă din 2012 ei au propus soluții care să limiteze efectul dezastruos al alunecărilor de teren. Doar că în 2012 nimeni din partea autorităților nu a făcut publice astfel de îngrijorări.
În 2012 – 2013, la cererea celor de la Impregilo este angajat un expert tehnic autorizat – Anton Chirică, profesor universitar, cel care a fost angajat și pentru a verifica alunecările de pe Aeroportul Internațional Sibiu -, cu ajutorul căruia au fost elaborate noi soluții de stabilizare a terenurilor. Culmea, potrivit celor de la CNADNR, Impregilo ignoră cu nonșalanță și noile proiecte și lucrează după cum e mai ieftin și după cum îi taie capul. ”Cu ocazia inspecțiilor tehnice s-au constatat abateri față de soluțiile noi proiectate, prin poziția realizată a drenurilor orizontale și contrapante ale bazei tranșeelor drenante, ceea ce în unele cazuri au făcut nefuncționale lucrările cu rol drenant, permițând acumulări de ape care au generat tasări și prăbușiri locale ale terenului, însoțite de deplasări ale sistemului drenant abia realizat. Totodată, terenul taluzat la noile pante, nefiind protejat și astfel expus la variațiile climatice specifice climatului, este din nou afectat în suprafață de ravenări, fisurări, creând noi posibilități de infiltrare a apelor”, arată cei de la CNADNR.

dsc 0076

Debleul de la Aciliu, în faza de construire. Aici ar fi trebuit să existe un tunel, după cum recunosc acum toate părțile implicate

”CNADNR, în baza unei expertize tehnice, a considerat și consideră că factorul antropic (activitatea de execuție) a avut un rol hotărâtor în apariția/declanșarea și evoluția fenomenelor de instabilitate din amplasament prin modul de organizare și desfășurare a lucrărilor fără respectarea prevederilor proiectului și a Caietelor de sarcini de terasamente și consolidări, ca și a altor reguli specifice existente în normele tehnice din România. Sistarea lucrărilor pe zonele instabile și cu potențial instabil pe perioade mari de timp (cca. 1-1,5ani) fără luarea unor măsuri de urgentă protecție și reparare a suprafețelor decapate și fisurate în scopul limitării efectului apei din precipitații a avut de asemenea un rol negativ asupra stabilității generale a amplasamentului”, comunicat CNADNR

Au mai și lucrat foarte prost

La doi ani și trei luni de la depășirea termenului contractual și la opt luni de la deschiderea circulației, cei de la CNADNR decid să anunțe că lucrările executate de itaienii de la Impregilo SpA sunt de proastă calitate (precizare: Impregilo SpA este firma care a câștigat licitația de atribuire a contractului de execuție pentru lotul 3 l autostrăzii Orăștie – Sibiu. În urma unor dificultăți financiare, de la 1 ianuarie 2014 firma fuzionează cu Salini SpA, firmă de construcții tot din Italia).
”Un factor important care a influențat în mod semnificativ întârzierea finalizării tronsonului de autostradă Orăștie – Sibiu, lot 3, îl reprezintă slaba calitate a lucrărilor executate de către Antreprenor, aspect evidențiat prin numărul considerabil de rapoarte de neconformitate emise de către Inginer în cadrul Contractului (aprox. 300 – nerespectarea Proiectului Tehnic, nerespectarea caietelor de sarcini, calitatea materialelor, execuția necorespunzătoare a lucrărilor etc)”, mai arată cei de la CNADNR.
Lista defectelor majore identificate de către CNADNR pe traseul autostrăzii este enumerată la finalul acestui articol. Căci important este – în acest moment – că italienii…

…cu toate porcăriile, și-au luat toți banii

Din cei 604,8 milioane de lei pe care cei de la Impregilo SpA îi au de primit de la România și UE (85% sunt cofinanțare europeană) pentru execuția defectuoasă a unei autostrăzi de importanță majoră (este parte a primei autostrăzi care ar trebui să traverseze toată țara), până la începutul lunii iunie 2015 au fost plătiți 602,5 milioane de lei, potrivit informațiilor preluate de forum.peundemerg.ro de la CNADNR. Adică peste 99% din valoarea contractului inițial. Trebuie precizat că pe lângă cele 604,8 milioane de lei din contractul inițial au mai fost acceptate de către autoritățile române și lucrări suplimentare, doar că și valoarea acestora este în prezent disputată între cele două părți. Potrivit normelor legale în domeniu, suma maximă cu care poate fi indexat contractul pentru lucrări neprevăzute este de cel mult 60,4 milioane de lei, adică 10% din valoarea inițială.

În asfaltul noii autostrăzi au apărut denivelări cu o diferență de nivel de peste zece centimetri

Cum era de așteptat: viaductul nu are mari probleme. Dar știți de ce?

În cursul săptămânii trecute, în presa centrală a fost lansată o destul de amplă dezbatere pe tema viaductului de la Aciliu, construcția lungă de un kilometru și cu o înălțime maximă de aproximativ 74 de metri. Discuțiile au pornit în urma unei insuficient de documentate analize, prin care era lansată ipoteza că viaductul are mari probleme din cauza alunecărilor de teren, iar aceste probleme ar fi ”prezise” de un indicator ”hâit” de alunecările de teren, de câteva parapete îndoite aflate pe marginea viaductului, de niște ”tuburi de scurgere” îndoite sub viaduct și o grămadă de pământ decopertat la baza viaductului.
După cum arată și cei de la CNADNR, sfertul de con decopertat de beton la capătul dinspre Sebeș al viaductului a avut de suferit din cauza infiltrării apelor pluviale, care – la rândul lor - nu s-au scurs corespunzător din cauza gurilor de scurgere înfundate de pe viaduct. Parapetele s-au îndoit pentru că nu a funcționat sistemul rosturilor care să limiteze efectele dilatării și contracțiilor. În fine, indicatorul e ”hâit” din cauza unor alunecări de teren superficiale, iar țevile suspectate că ar prezice un carnagiu la Aciliu nu sunt de fapt ”mufate” cum trebuie. Toate aceste defecțiuni au termene de reabilitare, dar nu sunt în situația de a ridica semne de întrebare referitoare la calitatea acestei lucrări de artă.

Viaductul de la Acilu

Că viaductul de la Aciliu – ”înfipt” în pământ, în cazul anumitor pile, la adâncimi de peste 30 - 40 de metri – nu are mari probleme poate avea, însă, o altă explicație: toate lucrările de artă de pe traseul autostrăzii Săliște – Cunța nu au fost executate de către Impregilo SpA, ci de către o altă firmă, angajată ca subcontractor. Este vorba de Colini, o firmă tot din Italia.

În loc de epilog….

În acest moment, pe tronsonul 3 al autostrăzii Sibiu – Orăștie, cel executat de italienii de la Impregilo (porecliți Imbecilo, în urma lucrărilor dintre Săliște și Cunța) se circulă ”cu grijă” din cauza numeroaselor denivelări tot mai pronunțate. Lucrările sunt, însă, departe de a fi terminate, fie că vorbim de consolidări ale terenurilor sau de lucrări care nu ar fi avut niciun motiv real (vicii ascunse) să nu fie terminate, după cum este exemplul spațiilor de servicii din dreptul haltei Miercurea Băi.
Cu toate acestea, în ultima lună italienii de la Impregilo au redus spre zero ritmul lucrărilor și au refuzat orice declarații publice, fugind în mod rușinos de întâlniri cu autoritățile române sau cu presa locală.
În acest context, cei de la CNADNR atrag atenția că lucrările au o garanție de patru ani. Și că, oricum, în urma deschiderii circulației pe 14 noiembrie 2014 (termen ”întâmplător” ales, având în vedere și alegerile prezidențiale programate pe 16 noiembrie, alegeri în care premierul de atunci și acum era candidat) nu a fost semnat vreun proces-verbal de recepție a lucrărilor, dată de la care să ”curgă” eventuala perioadă de garanție.

Lista defectelor ”majore” încă nesoluționate
Sursa: comunicat CNADNR

”Defecte constatate la Viaductul Aciliu
Ca urmare a cantitatilor relativ mari de precipitatii din ultima perioada si datorita faptului ca sistemul de colectare si evacuare a apelor meteorice nu a functionat (gurile scurgere fiind infundate), apele pluviale s-au scurs in lungul viaductului spre culeea Sebes ( viaductul avand panta unica in profil longitudinal, pe directia Sebes) si de-acolo prin zona mediana dintre cele doua structuri, pe bancheta cuzinetilor la culee si pe pereul sfertului de con. Sub actiunea efectelor hidrometeorologice din ultima perioada pereul sfertului de con a fost subspalat, conducand astfel la aparititia de fisuri, crapaturi, tasari si burdusiri ale dalelor din beton.
Totodata s-a constatat deformarea glisierei parapetului din zona de imbinare dintre parapetul din cale curenta si parapetul de pe viaduct. Deformarea glisierei a fost cauzata atat de racordarea deficitara dintre cele doua tipuri de parapet, cat si datorita faptului ca rosturile prevazute pentru preluarea eforturilor (din dilatatie si contractie) nu au lucrat corespunzator.
Avand in vedere cele prezentate mai sus, Antreprenorul a hotarat remedierea acestor probleme prin demolarea dalelor din beton ale sfertului de con, reprofilarea acestuia si refacerea protectiei cu dale din beton. Termenul de remediere comunicat de catre aceste este in data de 31.08.2015.
La data prezentei se executa lucrari pentru decolmatarea sistemului de colectare si evacuare a apelor pluviale, si se constata ca protectia existenta a pereului (dalele din beton) a fost demolata.
Totodata, cu referire la articolul de presa “Pericol imminent! autostrada Sibiu Orastie a plecat la vale”, clarificam urmatoarele:
-"Tevile de scurgere contorsionate" sunt de fapt tevile de canalizatie ale sistemului ITS care datorita dilatatiilor viaductului au fost desprinse din zona de mufare. Aceasta deficienta va fi remediata in cursul zilei de 21.07.2015.
- Placa de ornament de pe grinda parapet a fost degradata datorita lovirii cu cupa excavatorului in momentul taluzarii umpluturii la sfertul de con.
- Panoul de semnalizare de la km 60+300 dr. (km 272) a fost miscat de o alunecare de suprafata. Fundatia este realizata la o adancime de 1.50m. Pe zona respectiva sunt prevazute in proiect consolidari cu coloane deep-mixing, care nu au fost inca realizate.
- Fisurile aparute la riglele pilelor Viaductului de la Aciliu
Antreprenorul a emis un raport tehnic detaliat, semnat de un expert, prin care se ilustreaza solutiile tehnice pentru a remedia microfisurile aparute la riglele pilelor viaductului de la Aciliu, iar lucrarile de remediere vor incepe la finele lunii iunie 2015 si se vor finaliza in aproximativ 2 luni.

Crapatura km 60+595 - km 60+717, calea 1
In data de 20.11.2014 s-a constatat aparitia unor fisuri la pozitia km 60+660, calea 1, in corpul autostrazii care pleaca din banda de stationare sub forma de arc de cerc.
La data prezentei se constata executia lucrarilor la sistemul de drenaj aflat in partea de aval a autostrazii, si s-a constatat ca Antreprenorul a efectuat lucrari de reparatii provizorii a pe ambele cai, pe o lungime de 122.0 m (calea 2, banda a 2-a, iar pe calea 1 pe toata latimea). In momentul de fata sunt in curs de elaborare 2 expertize tehnice, una efectuata de Antreprenor, si una de CNADNR, in baza carora Antreprenorul va adopta solutii de remediere a problemelor, degradarilor aparute.

Alunecare km 64+300 - 64+500, calea 1
S-au constatat ravenari (eroziuni) si usoare alunecari ale taluzului debleului ca urmare a actiunii apelor meteorice si a lipsei protectiei acestuia. Alunecarile observate nu sunt de natura sa puna in pericol siguranta circulatiei pe aceasta zona, in perioada imediat urmatoare.
In momentul de fata este in curs de elaborare o expertiza tehnica, in baza careia Antreprenorul va adopta solutii de remediere a problemelor, de stabilizare a alunecarilor existenta, si a refacere a elementelor degradate.

Defecte constatate km 44+305 – km 44+380, calea 1
In zona km 44+360, calea 1 s-a constat un ebulment (denivelare) pe banda de stationare de urgenta, la limita cu dispozitivul de colectare a apelor pluviale (sant). Zona afectata este zona de conexiune a lotului 2 cu lotul 3
Pana in prezent Antreprenorul nu a remediat definitiv defectele constatate, iar in Santier defectele au evoluat constatandu-se urmatoarele: dislocare tub camin dren, fisura bancheta din fata zidului de gabioane, fisuri sant de scurgere a apelor, fisurare acostament betonat. In momentul de fata este in curs de elaborare o expertiza tehnica, in baza careia Antreprenorul va adopta solutii de remediere a problemelor, de stabilizare a alunecarilor existenta, si a refacere a elementelor degradate.

Infiltratii pasajul CF
Dupa realizarea umpluturilor peste pasajul CF si in urma ploilor cazute se constata ca printre rosturile dintre elementele prefabricate curge apa. Actiuni corective propuse: Se va convoca proiectantul in vederea aplicarii solutiei optime de remediere. Se va emite Dispozitie de Santier in acest sens.

Defecte constatate km 59+950 (cale 1)
S-a constatat aparitia unei denivelari in banda de urgenta, banda 1 si banda 2 , care continua si pe calea 2. In momentul de fata este in curs de elaborare o expertiza tehnica, in baza careia Antreprenorul va adopta solutii de remediere a problemelor, de stabilizare a alunecarilor existenta, si a refacere a elementelor degradate

Defecte constatate km 62+090 – 62+140 (cale 1)
S-a constatat o denivelari aparute in banda de urgenta.
In momentul de fata este in curs de elaborare o expertiza tehnica, in baza careia Antreprenorul va adopta solutii de remediere a problemelor, de stabilizare a alunecarilor existenta, si a refacere a elementelor degradate

Defecte constatate km 64+380 – 64+400 (cale 1)
S-a constatat aparitia unei denivelari in banda de urgenta, aparuta in urma impingerilor provocare de taluz.
Conform informarii transmise de catre Antrprenor, in momentul de fata este in curs de elaborare o expertiza tehnica, in baza careia acesta va adopta solutii de remediere a defectelor constatate.

Pentru toate aceste defecte constatate, Inginerul FIDIC DRDP Brasov a emis rapoarte de neconformitate, conform prevederilor contractuale si legale.
Conform prevederilor Contractului “Proiectare si Executie Autostrada Orastie – Sibiu, lot 3, km 43+855 – km 65+965”, Antreprenorul are responsabilitatea deplina pentru remedierea defectelor aparute atat in perioada de executie a Lucrarilor cat si in perioada de garantie (4 ani). Astfel, lucrarile de remediere vor fi executate pe riscul si cheltuiala Antreprenorului”.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube