Planul urbanistic zonal inițiat de Primăria Sibiu pentru zona fostului camping Dumbrava a generat discuții publice, odată cu intrarea acestuia în faza avizării de mediu. Discuțiile au drept principal interes ansamblul imobiliar pe care Primăria vrea să îl reglementeze pentru ultima parcelă considerabilă de teren rămasă neconstruită și situată în zona din spatele Hotelului Hilton. Parcelă care din vara anului trecut îi aparține lui Werner Rudolf Keul, un apropiat al fostului primar al Sibiului, Klaus Werner Iohannis.
Planul urbanistic al Sibiului, elaborat în 1999 de Proiect SA, prevede ”camping Dumbrava” pentru zona din spatele actualului Hotel Hilton. Zece ani mai târziu, arhitecții clujeni de la Planwerk – angajați să realizeze noul plan urbanistic general – au lăsat zona respectivă ”albă”. La propriu. ”Până la soluționarea litigiului, cf. PUG 1999, la solicitarea PMS (Primăriei municipiului Sibiu – n.r.)”, au scris peste zona nereglementată, lăsată albă, arhitecții clujeni, în PUG-ul care a fost adoptat în cele din urmă în 2011. Zona a fost lăsată nereglementată în ciuda faptului că, din 2005, acolo au început să apară case, iar mai apoi chiar blocuri. Au fost construite în lipsa unor reglementări urbanistice, iar unele chiar fără autorizație de construire. Patru din aceste case nici în ziua de azi nu au reglementat acest lucru. Înconjurat, practic, de Zona protejată Pădurea Dumbrava, evident că terenul a atras atenția a numeroase persoane. Printre cei care dețin sau au construit deja locuințe acolo este și fostul deputat Cornel Știrbeț, fostul comisar al Gărzii Financiare, Ioan Nicolae Borghină, sau Sorin Haiduc, dezvoltator imobiliar cercetat penal acum în Dosarul Maricuța.
”Credeți că era mare lucru să demarez niște construcții?”
În februarie 2014, aceiași arhitecți clujeni de la Planwerk, împreună cu firma sibiană de arhitectură Cooplan elaborează la cererea Primăriei Sibiu un Plan urbanistic zonal Dumbrava Sibiului, plan care acoperă atât terenurile din spatele hotelului Hilton, cât și cele din față, dinspre Hotel Dumbrava, inclusiv zona parcărilor și a cea de agrement. PUZ-ul este supus consultării publice prin publicarea acestuia pe site-ul Primăriei și la avizier, însă nu generează mare atenție. Abia anul acesta, când PUZ-ul a fost depus la Agenția de protecție a mediului în vederea avizării, mai multe ONG-uri din Sibiu au solicitat public rediscutarea PUZ-ului.
Actualul PUG al Sibiului lasă albă (nereglementată) zona fostului camping Dumbrava
Cel care a deținut terenul în perioada elaborării PUG-ului adoptat în 2011 și la inițierea PUZ-ului din 2014 este Cătălin Octavian Hadăr, împreună cu soția sa. ”Întotdeauna acolo a fost teren de construcții. Cel mai interesant este că toată lumea se agită că vrea să se facă un lucru legal. Adică să înceapă construcțiile cu un PUZ. Și toți sunt împotrivă. Iar de cei care au construit ilegal, de aceia nu spune nimeni nimic. Asta m-a uimit întotdeauna. S-au opus toți, tot timpul, unui demers legal. Cu demersurile ilegale nu au avut nicio problemă”, declară Hadăr pentru Turnul Sfaului. El spune că, la fel ca ceilalți care au construit deja, putea să demareze astfel de lucrări. Dar a așteptat reglementarea urbanistică a zonei. ”Credeți că era mare lucru să demarez niște construcții? Câte nu s-au făcut în Sibiul acesta? Ce pățeam? Primeam o amendă și intram în legalitate. Căci așa este sistemul nostru”. Hadăr spune că a cerut reglementarea zonei încă de la elaborarea actualului PUG. ”I-am întrebat: în tot orașul Sibiu s-a dat dreptul oricărui om să își facă ceva la el în curte. Doar mie nu mi s-a dat voie. Vi se pare fairplay? Au ridicat toți din umeri. Le-am spus celor care au făcut PUG-ul: pe acel teren trebuia să scrie că am voie să îmi fac colibă. Sau orice altceva, dar să scrie ceva. Și le-am mai spus arhitecților: parcurile din Sibiu sunt rase pentru a face blocuri, iar mie, care am teren de construcții înconjurat de pădure, îmi spuneți să fac parc? Păi, nu e parc de jur-împrejur? Lucruri de bun simț. La consultări, am vorbit cu pereții. Am lăsat și hârtii scrise, au făcut ce au vrut”, mai amintește Hadăr.
”Unii investitori au sărit calul, deoarece au fost lăsați să construiască ilegal. Că dacă ar fi făcut de la început cum trebuie, nu ar fi sărit calul. Și nu este fairplay: îi lași pe toți să construiască și ultimul, care vrea să fie în regulă, acela nu poate. Ani de zile m-am luptat și am încercat să conving. Nu am avut pe cine”, Cătălin Octavian Hadăr16.500 de mp
Potrivit extraselor CF, terenul de construcții deținut de Hadăr în discuție măsoară 16.500 de mp. PUZ-ul inițiat de Primăria Sibiu permite pe acest teren ridicarea unui ansamblu rezidențial cu locuințe înșiruite, dar și cu locuințe colective. Aceste din urmă locuințe colective ar urma să aibă un regim de înălțime de maxim trei niveluri supraterane (P + E + etaj retras), în care să fie amenajate 72 de apartamente, cărora să le fie alocate 86 de locuri de parcare. Procentul de ocupare a terenului propus este de 35%, iar coeficientul de utilizare a terenului propus este 0,92.
Pentru cei 16.500 de mp liberi, PUZ-ul Primăriei propune un ansamblu imobiliar cu locuințe colective
”Zona protejată a Pădurii Dumbrava nu include acel teren, care a fost vechiul camping Dumbrava și care a fost întotdeauna teren de construcții. Și întotdeauna au fost construcții acolo. Eu, câți ani l-am avut, m-am luptat să fac un PUZ și să fiu în regulă. Nu am reușit. Am cedat”, mai declară fostul proprietar al terenului. Potrivit extrasului CF, acesta a încheiat vânzarea terenului către Werner Rudolf Keul în 28 august 2015. Keul a devenit figură publică în Sibiu după ce, susținut de primarul Klaus Iohannis, a încercat să conducă proiectul echipei de fotbal FC Sibiu. De asemenea, Keul a fost partener de afaceri cu alte personaje cunoscute în Sibiu, precum Ilie Carabulea sau Horațiu Cercel.
”O gândire nouă”
Werner Rudolf Keul spune că a cumpărat terenul pentru a construi un ansamblu rezidențial ”după o gândire nouă”. ”Sigur că vreau să ridic acolo un ansamblu imobiliar. Pentru că noi avem nevoie de construcții mai bune. Sunt vile, nu sunt blocuri. Și nu vrem să avem un oraș – Trabant, precum la Șelimbăr. La Sibiu nu avem alternativă. Spuneți-mi o locuință construită cum trebuie la Sibiu? Tot câte 80 de locuințe pe un bloc, 40 de locuințe pe casa scării, doar așa găsesc”, declară Keul. El readuce în discuție faptul că acel teren este unul destinat construirii. ”PUG-ul nu a tratat acea zonă, iar acum trebuie un alt PUZ. Este un teren de construcții, pentru care se plătește impozit foarte mare, fiind în zona A. Eu consider că este inadmisibil ca atâta timp, pentru un teren de construcții pentru care se plătește impozit, să nu se permită construirea. Alții, care nu au teren de construcții, ci arabil, fac construcții. Eu, care am teren de construcții, nu pot construi. Ăsta e un paradox din România”, declară Keul. El declară că intențiile sale sunt de a ridica acolo clădiri cu un consum redus de energie. ”Eu vreau să fac un model, față de care oamenii să recunoască faptul că, da, sunt lucruri bune. Vorbim de clădiri cu consum de energie aproape zero, apartamente care consumă 50 de euro pe lună. Acesta este obiectivul. E altceva, propunem alte cote, alt POT, al CUT, vorbim de alte lucruri”.
Discuții nou cerute
După ce zilele trecute procedurile de avizare de mediu au obligat administrația locală la re-anunțarea acestui PUZ, 15 entități ale societății civile din Sibiu din zona protecției mediului și nu numai au cerut Primăriei să organizeze o nouă rundă de consultări publice pe tema proiectului urbanistic. ”Suntem îngrijoraţi de faptul că în ultimii 25 de ani o porțiune importantă din zona care se doreşte a fi reglementată și-a pierdut deja destinaţia de agrement și a devenit zonă rezidenţială”, se arată, printre altele, în petiția depusă în atenția primarului Astrid Fodor. Și Turnul Sfatului a cerut conducerii Primăriei Sibiu, în urmă cu trei săptămâni, să comunice dacă mai există disponibilitate pentru discutarea publică a acestui PUZ și care sunt planurile Serviciului Urbanism cu locuințele care încă nu au autorizație de construire în zona discutată. Deocamdată, nu a fost transmis niciun răspuns. ”Totdeauna este loc de discuție. Este important să vedem ce vor și oamenii, dar există oameni care din principiu nu vor nimic. Primăria nu trăiește din «a nu face», ci din impozitele încasate pe «a face ceva». Și să vă mai spun ceva: eu dacă ridic sau nu o casă două mai mult, eu tot același rămân. Sunt la un anumit grad la care nu mă interesează altceva, decât să facem ceva bun”, mai spune Werner Keul, pentru Turnul Sfatului.
Citește și
http://www.turnulsfatului.ro/2016/08/13/asociatiile-de-protectie-mediului-cer-primariei-rediscutarea-planurilor-imobiliare-din-padurea-dumbrava/
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: Werner Keul , Pui Klaus Werner Iohannis , Hotel Hilton Sibiu , Horațiu Cercel , Dumbrava Sibiului , Astrid Fodor , Paris Hilton , Cornel Știrbeț , Primăria Sibiu , klaus iohannis , Pădurea Dumbrava , Ilie Carabulea , Turnul Sfatului , Gărzii Financiare Sibiu , Primăriei Sibiu , Asistenţă Socială Sibiu , Deși Turnul Sfatului , Werner Rudolf Keul , Pădurii Dumbrava , Hotel Dumbrava , Pentru Sibiu , Dosarul Maricuța , Sorin Haiduc , Hotelului Hilton , Serviciului Urbanism , PUZ , ansamblu imobiliar , Cătălin Octavian Hadăr , Ioan Nicolae Borghină , Turnul Sfaului , Iohannis. blocuri
Vizualizari: 18389
Ultimele comentarii
Acum 20 minute
@Emil
Acum 1 oră
Z
Acum 1 oră
Emil
Acum 2 ore
...
Acum 2 ore
Emil