Joi,
29.07.2021
Partial Noros
Acum
28°C

Timișoara este Capitală Culturală Europeană 2021

Timișoara este Capitală Culturală Europeană 2021

ACTUALIZARE:  În urma deliberării comisiei, orașul românesc care va primi titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 este Timișoara. În anul 2007 Sibiul a fost primul oraș din România - Capitală Culturală Europeană. 

La prezidiu s-au aflat Steve Green – preşedintele juriului European Capital of Culture (ECoC), Karel Bartak – şeful departamentului de Cultură din cadrul Comisiei Europene şi Corina Şuteu – Ministrul Culturii din România.

Oraşul desemnat câştigător va primi din partea UE şi un premiu de 1,5 milioane de euro, scrie News.ro

Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2014, un apel oraşelor din România care vor să candideze la titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) pentru anul 2021.

Un juriu de experţi a evaluat 14 candidaturi, iar oraşele rămase în competiţie au fost anunţate în decembrie 2015 - Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Baia Mare.

Programul a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană, în 1985. Anul acesta, localităţile San Sebastián (Spania) şi Wrocław (Polonia) sunt deţinătoarele titlului. Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007.

În 2021, vor fi trei Capitale Europene ale Culturii: una din ţările candidate la UE (Serbia şi Muntenegru), una din Grecia şi una din România.

 

ȘTIREA INIȚIALĂ:

Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara sunt cele patru oraşe care se luptă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană (CeaC) 2021, iar câştigătorul va fi anunţat vineri, la ora 17.15, la Biblioteca Naţională a României. În dosarele de candidatură, Baia Mare mizează pe moştenirea arhaică, Bucureştiul pe diversitate, exploatarea cartierelor şi pe festivaluri de renume, Cluj-Napoca susţine conexiunea dintre Est şi Vest, iar Timişoara va crea un traseu cu ”staţii” culturale pe şi de-a lungul râului Bega.

Ultima etapă a competiţiei Capitală Europeană a Culturii 2021 în România se va derula în perioada 15-16 septembrie, prin analizarea dosarelor celor patru oraşe care au trecut de faza de preselecţie în cursa pentru obţinerea prestigiosului titlu: Baia-Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, scrie News.ro

Termenul-limită pentru primirea dosarelor de candidatură revizuite la Ministerul Culturii, autoritatea de management care le transmite spre evaluare juriului de experţi independenţi, a fost 12 august.

Cele patru localităţi au depus dosare consistente, iar reprezentanţii lor au răspuns la întrebările comisiei. Fiecare şi-a expus punctele forte.

Astfel, Baia Mare mizează pe moştenirea arhaică, folclor, arhitectura în lemn, talentul comunităţii. ”Potenţialul oraşului este incontestabil. În prezent, Baia Mare se mândreşte cu resurse culturale bogate, precum moştenirea autentică în etnologie arhaică şi folclor, arhitectura în lemn, istoria orală şi semiotica”, scrie în dosarul de candidatură.

De asemenea, ”Colonia Pictorilor din Baia Mare a fost gazda unei mişcări artistice de anvergură europeană care continuă şi este moştenită de o organizaţie bine închegată de artişti locali, ce adună mai mult de o sută cincizeci de artişti plastici profesionişti înregistraţi”.

Propunerea celor din Baia Mare se bazează şi pe activitatea editorială, arhitectură, fotografie, IT&C.

Baia Mare găzduieşte ”una dintre cele mai prestigioase şi active biblioteci din România, cu o prezenţă excelentă în Europa. Design-ul, activitatea editorială, arhitectura, fotografia, IT&C şi toate celelalte zone de activitate conexe sunt într-o continuă creştere, deoarece economia noastră creativă emergentă se ridică la aproape o cincime din PIB-ul local. Mai presus de toate, beneficiem de talent, care este cea mai de preţ resursă a comunităţii noastre”.

Oraşul dispune de un teatru de vară, un stadion, o sală sportivă polivalentă, 10 galerii de artă, 15 saloane de conferinţe şi ateliere, şase biserici şi catedrale, un teatru municipal, un teatru de păpuşi, o bibliotecă cu destinaţii multiple şi clădire adecvată pentru evenimente, o Casă de Cultură a Tineretului.

Bucureştiul mizează pe viaţa culturală a Bucureştiului, descrisă ca ”un melanj bogat între cultura tradiţională (elitistă), reprezentată de un sector consistent de arte ale spectacolului (teatru, operă, dans şi muzică), dar şi de o reţea extinsă şi diversă de muzee, şi o cultură de masă (recreere), reprezentată de un număr tot mai mare de festivaluri, concerte şi evenimente în aer liber, şi o scenă a artelor contemporane în rapidă dezvoltare”.

Conform recentelor evaluări ale sectorului economic din domeniul creativ românesc, Bucureştiul este liderul naţional în materie de antreprenoriat cultural. Acest potenţial poate deveni un capital esenţial pentru proiectul CEaC.

Bucureştiul se laudă cu un mare număr de festivaluri. Evenimente şi festivaluri independente, precum Bucharest Design Week (20.000 de vizitatori) şi târgul de arte vizuale Art Safari (19.000 de vizitatori în 2015), au educat şi au atras noi tipuri de public, iar evenimentele de tip reţea precum Nopţile Albe s au dovedit cele mai populare.

Una dintre cele mai importante strategii a Bucureştiului este cea legată de dezvoltarea, susţinerea şi extinderea evenimentelor culturale în cartierele-dormitor.

Conceptul ”Oraşul In-vizibil” este un manifest al convingerii că arta face invizibilul vizibil, iar proiectul Bucureşti2021 este considerat şi o docu-dramă în continuă evoluţie. Capitala se bazează pe un program multistratificat.

O serie de proiecte şi programe au fost propuse în dosarul de candidatură. Un exemplu este ”Poveşti în dormitor”, propus de Teatrul Odeon şi porneşte de la condiţiile de locuit în marile cartiere de blocuri bucureştene, ce alcătuiesc cele aproape 70 de comunităţi/ cartiere informale (conform studiului realizat pentru Planul Urbanistic General - PUG) ale oraşului. Aceste vaste cartiere, construite începând cu anii '50–'60 şi până în anii '90, sunt veritabile mini-oraşe, iar ”Poveşti în dormitor” este un proiect de teatru care se inspiră din şi se adresează acestor cartiere-dormitor.

Festivalurile sunt un bun câştigat de bucureşteni. Festivalul de Artă şi Tehnologie AmberArt, Festivalul Internaţional Spotlight, iMAPP Bucureşti, Festivalul de Film Experimental, Bienala de Coregrafie Contemporană, Bucharest International Dance Film Festival sunt câteva dintre atracţiile oraşului.

Bucureştiul propune platform-cheie, precum reconstruirea Muzeului Naţional de Artă Contemporană, renovarea unui Muzeu şi Centru Cultural al Romilor, ArCuB ca motor al procesului CEaC.

Pentru desfăşurarea evenimentelor culturale în 2021, Bucureştiul dispune de 36 de spaţii construite, 27 de spaţii deschise, 12 drumuri care pot fi închise temporar (în weekend) şi nouă camera urbane, conform Planului Integral de Dezvoltare Urbană.

Candidatura Bucureştiului va fi susţinută, vineri, în faţa comisiei de actriţa Maia Morgenstern. Referitor la candidatura Bucureştiului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, primarul general Gabriela Firea declara: "Vestea bună este aceea că indiferent de rezultatul de vineri, proiectul nostru cultural va începe imediat în perioada următoare, nu e nevoie să mai treacă încă cinci ani, adică până în 2021 pentru a aplica tot ceea ce ne-am propus”.

Cluj-Napoca se bazează pe conexiunea dintre Est şi Vest, iar unul dintre sloganurile sale este ”Cultura Conectează”.

Cluj-Napoca este un oraş în plină expansiune, din perspectiva numărului de manifestări artistice. În 2015, oraşul a găzduit mai bine de 2.000 de evenimente culturale. Peisajul cultural e completat şi de cel puţin 100 de festivaluri, care propun anual evenimente din domeniul teatrului, literaturii, al dansului, al muzicii, al artelor vizuale - atât tradiţionale, cât şi contemporane.

”Conceptul candidaturii noastre este «East of West»”, scrie în dosarul de candidatură, formulă susţinută de ”conceptul candidaturii noastre, East of West, exprimă ideea că suntem în egală măsură un oraş cosmopolit şi occidental în estul Europei şi un oraş estic mijlociu, de provincie, în vestul continentului”.

Artele spectacolului, artele vizuale, Arte New-Media sunt bine reprezentate. ”Remake” este proiectul prin care sunt onorate fostele Capitale Europene ale Culturii. Constă în repunerea în scenă a unei serii de producţii culturale şi artistice emblematice din istoria fostelor Capitale Europene ale Culturii. ”Integram” este un proiect care pune în valoare diversitatea culturală bogată a oraşului Cluj-Napoca şi a Europei şi contribuie la integrarea interculturalităţii în experienţele cotidiene ale comunităţii. Proiectul ”Transylvania Myths Europe” va include festivaluri ce vor adopta comunităţi rurale; vânători de mituri faimoşi sau de rând, ce vor căuta legendele vampirilor; trasee culinare prin bucătăriile a cinci comunităţi etnice din zonă şi un program de experienţe transilvănene pentru europeni.

O altă propunere a clujenilor este legată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei. ”Vom realiza o extindere a Muzeului Etnografic al Transilvaniei înspre pădurea Hoia-Baciu, despre care se spune că ar fi bântuită. Aici vom recontextualiza mituri din Transilvania sau alte mituri contemporane. Vizitatorii europeni vor putea vedea lucrări de artă etnografice despre lumi imaginare şi vor putea traversa spre alte lumi cele 12 ţinuturi de dincolo de pădure, în cadrul unor ateliere, expoziţii şi vizite ghidate”. Pădurea Hoia-Baciu ar fi, potrivit BBC, unul dintre cele mai bântuite locuri din Europa.

60% din bugetul total este deja asigurat din fonduri locale şi regionale, publice şi private.

Timişoara se ghidează după mesajul ”Luminează oraşul prin tine!”. Oraşul găzduieşte anual între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale, iar 85-88% din bugetul cultural local este investit în susţinerea instituţiilor publice, doar 12-15% fiind rezervat sectorului independent şi ONG-urilor.

Timişoara şi-a structurat programul cultural sub forma unei călătorii, cu ”staţii- program/proiect” şi trasee pe şi de-a lungul canalului Bega, care conectează idei, oameni, locuri.

Oraşul de pe Bega dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 11 săli de conferinţă, 14 galerii de artă contemporană, şase teatre, patru muzee, Filarmonica şi Opera, patru spaţii culturale, 47 de situri de patrimoniu, 24 de şcoli, opt centre ale industriei culturale şi creative, 340 de pieţe şi curţi interioare, 18 clădiri publice şi comerciale şi două centre de tranzit pentru refugiaţi.

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus