Aseară am ieșit din nou la protest. De data asta le-am luat și pe fetițele mele. În ciuda multor opinii că protestul de stradă nu este un loc pentru copii cred că e foarte important ca ei să înțeleagă, cât pot la vârstele astea, ce se întâmplă acolo în stradă. Ca să poată lua și ei parte la bucuria pe care am trăit-o când ordonanța a fost retrasă dar și la cele ce vor urma. E important să simtă că micul lor efort a dus la un rezultat, chiar dacă n-or pricepe ei chiar acum contextul geo-politico-istoric al momentului. Vor înțelege când cresc mai mari și vor realiza că au avut șansa să participe activ la scrierea istoriei.
Am pornit în coloană din Piața Mare cu un copil în cârcă și unul de mână și cu câte o jucărie de pluș în fiecare buzunar al gecii. Da, au venit însoțite, una de un raton alta de un iepuraș. Prin apropiere de Ibis am scos ceva din buzunar și îmi aduc aminte clar că am îndesat iepurașul la loc. Cam în capăt la Dumbrăvii pipăi buzunarul, iepurașul ia-l de unde nu-i. Mă întorc împotriva valului de oameni și o iau la pas înapoi scotocind fiecare centimetru, privind sub fiecare bocanc, poate-poate am noroc. Închipuiți-vă, peste 30.000 de oameni mergând într-o direcție, unul singur în direcția opusă. Ajung la coada coloanei, aproape de giratoriul cu Milea, nici vorbă de iepuraș. În giratoriu tocmai se dădea drumul traficului așa că am renunțat, am făcut jur-împrejur și am pornit înapoi, ca închizător de coloană. Nimic. Nici vorbă de iepuraș. Evident, pe Mihai Viteazu mă aștepta o tragedie națională, ochi umflați de plâns și muci făcuți cravată. Las tot, ciuma roșie, DNA-ul, protestul, prietenii, țara va trebui să se descurce jumătate de oră fără mine, trebuie să fac rost de un iepuraș nou. E jucăria lângă care adoarme în fiecare seară. Mergem la H&M, locul nașterii iepurașului. Nici pe raft, nici în depozit. Comand, din magazin, de pe site, un iepuraș foarte, foarte asemănător cu gândul că scot pe undeva cămașa când vine coletul. În drum spre centru zic hai să trec și cu mașina pe traseu, poate, cine știe, avem noroc. Fetița, lipită cu nasul de geam, cântărea fiecare centimetru de șosea. Când, în giratoriu la Ibis, se aude un urlet de bucurie: uiteeeee-l. Opresc mașina în mijlocul giratoriului, pun pe avarii, sar în rondou și recuperez un pluș boțit, plin de noroi și zloată. Iepurașul nostru.
Ce au schimbat protestele? Ne-au schimbat pe noi. Mai degrabă decât ordinea socială, coduri penale, corupție și politicieni aroganți, protestele ne-au schimbat pe fiecare dintre noi. Am găsit în noi resurse latente, criogenate, ce acum au prins viață. Ne-au dat un alt avânt în felul nostru de-a fi. Cineva a găsit aseară, sub 60.000 de bocanci, un iepuraș de pluș. În loc să îi dea un șut mai la o parte sau să treacă peste sau pe lângă el, l-a ridicat și l-a pus în rondoul de flori, suficient de departe încât să nu se piardă din nou, suficient de aproape încât potențialul proprietar să îl găsească. Omul acela s-a gândit atunci la aproapele lui. S-a gândit că un copil o să plângă și un tată va bate disperat magazinele ca pruncul lui să nu adoarmă plâns că și-a pierdut prietenul imaginar.
Știți cu toții teoria puterii unui simbol. Pentru mine, simbolul acestor zile este iepurașul de pluș. E tot ce am văzut mai bun în sufletul oamenilor din stradă. Mulțumesc.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Piata Mare , Mihai Viteazu
Vizualizari: 4359
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Matei
Acum 1 oră
Emil
Acum 2 ore
John
Acum 2 ore
John
Acum 2 ore
Adina