Vineri,
29.03.2024
Innorat
Acum
15°C

Codruța Vulcu: „Să organizezi în acest moment un festival în România nu este profitabil“

Codruța Vulcu: „Să organizezi în acest moment un festival în România nu este profitabil“

La doar 25 de ani organiza primul ei mare festival rock, care avea să devină cel mai longeviv festival de la noi din țară. De anul trecut a inițiat prima asociație a profesioniștilor din domeniul organizării marilor evenimente din țara aceasta, a cărei președintă a devenit. Iar anul acesta organizează la Sibiu prima ediție a unei conferințe dedicată organizării marilor evenimente, eveniment la care va fi prezent și ”tatăl” strategiilor de securitate la marile festivaluri, Chris Kemp.

Cu o voce extrem de calmă și o prezență „cuminte“, Codruța Vulcu nu ar trece pentru multă lume drept cea care organizează de 11 ani festivalul ARTmania la Sibiu, plus alte zeci de concerte în București ori Blaj aLive pe Câmpia Libertății. Codruța Vulcu, însă, e cea care se încăpățânează să încerce să aducă ordine inclusiv legislativă și în domeniul festivalurilor organizate în România. Tocmai de aceea a reunit în cadrul Asociației Române a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale (AROC) cei mai importanți promoteri din țara noastră, precum Emagic, Events, Electric Castle, Summer Well, ARTmania, Blaj aLive sau Twin Arts, printre alții. Iar prima reuniune est-europeană ce va fi organizată la Sibiu pentru organizatorii de evenimente are loc pe un fundal afectat încă de recentele atacuri teroriste de la Manchester Arena ori în contextul evacuării unui imens festival german – Rock am Ring – sub suspiciunea unor amenințări teroriste.

Reporter: Primul tău mare eveniment a fost cel din 2006, de la Sibiu, când ai adus HIM la prima ediție ARTmania. Era mai ușor de organizat atunci un astfel de festival decât acum? Codruța Vulcu: 2006 era anul în care se finaliza programarea culturală înainte de implementarea proiectului Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007. Totul avea sens și perspectivă. Dincolo de asta, o anumită formă de entuziasm, probabil asociată unei vârste, făcea, poate, ca lucrurile să pară mai ușoare, iar misiunea de deschizător de drumuri să fie senină și pe deplin asumată. ARTmania este unul dintre primele festivaluri de dimensiuni mari din România care-și propunea în 2006 o frecvență anuală, un concept clar definit și implementat potrivit standardelor internaționale. Bestfest avea să apară un an mai târziu, în 2007, Rock the City – abia în 2008... În 2006 nu mulți aveau experiența festivalurilor. Pe de-o parte publicul, deși mulți erau fanii festivalurilor de pe afară, iar mai apoi întreaga serie de entități angrenate în producția unui festival, de la autorități locale, la parteneri și sponsori. Nu în ultimul rând, deși rock-ul fusese, probabil, genul favorit al rezistenței prin cultură pentru câteva decade, mulți sunt cei care se speriau de genurile glam contemporane, preferând să evite concepte și mesaje pe care nu le controlau pe deplin.

Care sunt ”greșelile” pe care acum le vezi la acea primă ediție în urma experienței căpătate în timp? Am învățat cu această ocazie că este esențial să fii atent la acele detalii tehnice care, la un moment dat, ar putea face diferența. Generatoare de curent, consultanți cu multă experință, un întreg șir de povești prozaice, prea puțin inspiraționale pentru public, dar care decid, de fapt, soarta unui eveniment.

În România, ce este cel mai greu în organizarea unui festival? Să antamezi trupele de pe scenă, să organizezi logistic, să organizezi birocratic? Fără îndoială, pentru un organizator din România cel mai greu este să interpreteze legea, astfel încât să poată fi în perfect acord cu prevederile ei. Sigur, întrebarea ta ar putea deschide calea către o suită de plângeri, în timp ce eu aș vrea să dau alt sens acestui tip de critică, fiind vorba de observații venite din experiența unui organizator de festival deja cu tradiție în România, și exprimate acum din poziția asumată de președinte al Asociației Române a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale, AROC, o umbrelă care reunește, printre membrii fondatori, cei mai importanți promoteri din România. De altfel, din acest tip de nevoie am și decis găzduim prima întâlnire a organizatorilor europeni de eveniment în România, reuniunea internațională Est European Music Conference (EEMC va avea loc la Sibiu între 27 și 29 iulie 2017 – n.r.), care și-a asumat misiunea de a iniția o dezbatere sănătoasă între entitățile care activează în industria muzicală din România. Vor fi mulți oameni importanți la Sibiu, începând de la reprezentanți ai sectorului privat - organizatorii de spectacol, până la experți internaționali și autorități ale statului direct implicate în reglementările legislative ale acestei industrii.

Deci legislația este principala problemă? În contextul unei piețe aflate în ultimii ani în continuă creștere, promoterii locali acționează încă într-un mediu confuz, cu o legislație depășită, care nu include prevederi specifice pentru industria concertelor și a festivalurilor, astfel încât este necesară o platformă de comunicare care să faciliteze contactul direct și problematizările punctuale. Organizatorii locali vor căuta soluții într-un schimb de experiență cu specialiștii internaționali și cu principalii promoteri la nivel european. Fără schimbări semnificative în reglementările aflate în vigoare în România, fără schimbări legislative care să survină unor dezbateri constructive, nu putem aștepta schimbări rapide sau sănătoase pe piața locală. Iar EEMC vizează, pe termen lung, o renaștere în măsură să alinieze acest sector la standardele industriei europene de festivaluri și concerte.

Până la urmă, este profitabil să organizezi festivaluri în România? Peninsula s-a oprit după atâția ani de tradiție. Nu mai avem Bestfest. Nu știu ce să spun. Va fi profitabil cândva. Trebuie doar să credem în asta noi, temerarii. Să organizezi în acest moment un festival în România nu este profitabil, dar acest tip de eveniment are un incontestabil rol educativ și cultural. Lipsa profiturilor este contrabalansată de valoarea pe termen lung a acestui tip de evenimente. Nu au cum să dispară.

„La noi“ și „la eiׅ“

Ai văzut ”bucătăriile interne” mai multor festivaluri mari din lumea asta. Există diferențe între ”cum e la noi” și ”cum e la ei”? Diferențele sunt notabile, dar explicațiile pentru aceste diferențe rămân unele raționale. Sigur că Hurricane Festival este un colos cu 75 de mii de participanți pe zi, sigur că Lollapalooza Berlin este un adevărat oraș al muzicii, interesat acum să se extindă către un concept pentru familie, cu scene și spații special amenajate pentru copii, în care sunt programate trei-patru concerte dedicate pe zi. Sigur că există festivaluri smart și green, care contabilizează cantitatea de motorină consumată în generatoare, încercând să elimine orice poluant. Sigur că aceste festivaluri se adresează unui bazin uriaș de consumatori, că au zeci de ani de tradiție, răstimp în care au ajuns la stabilitate financiară și apoi s-au putut concentra pe dezvoltare, în spiritul noilor concepte contemporane. Înțeleg exact faptul că piața Europei de Est nu-și poate asuma deocamdată asemenea misiuni. Desigur, aceasta nu este o fatalitate în fața căreia să ridicăm din umeri a neputință. Căutăm soluții, împrumutăm din experiența altora și ne asumăm misiunea de a informa autoritățile române cu privire la schimbările legislative necesare pentru a asigura o dezvoltare durabilă a acestui tip de eveniment. ARTmania își asumă activ această misiune, alături de multe dintre celelalte evenimente similare autohtone. Cred într-un viitor al festivalurilor în România și tocmai de aceea ne-am și dorit o reuniune a breslei la Sibiu.

În condițiile în care nume precum BestFest sau Peninsula au dispărut, ARTmania a rămas și a devenit cel mai longeviv festival de muzică rock din România. Cum? Poți avea succes în acest tip de industrie doar dacă îți cunoști foarte bine publicul – astfel încât să nu-i înșeli așteptările, și te cunoști foarte bine și pe tine însuți – astfel încât să nu iei decizii hazardate. Așa cum spun cei mai mulți dintre promoterii internaționali de succes, în acest tip de industrie este foarte important să rămâi rezonabil, pragmatic și, în general vorbind, să nu-ți pierzi mințile. Așa cum o fac foarte mulți, de fapt, istoria muzicii este plină de astfel de legende. Industria organizării de evenimente răspunde și ea principiilor economice clasice, rămâne o balanță fină între costuri și cheltuieli, desigur, într-o strategie pe termen lung, care implică și planuri de investiții sau asumarea anumitor pierderi. Pentru că este vorba de o industrie glam, care există grație unei uriașe expuneri, mulți ar fi tentați să creadă că sumele sunt uriașe și câștigate ușor. În realitate este vorba de un sistem extrem de bine articulat, care controlează câștigurile. Echilibrul și bunul simț rămân și aici principalele coordonate. De la o vreme te obligă să le ai experiența.

Pe partea cealaltă, de ce crezi că în România nu avem festivaluri de tradiție, ci foarte multe evenimente de genul ”hit and run”? Este un singur răspuns, este vorba despre bani, fie că aceștia lipsesc în urma unor nereguli legislative, în urma unor redimensionări de bugete în perioadă de criză sau ca urmare unui bazin relativ restrâns de cumpărători de bilete. Deși nu mai suntem în situația din anii ‘90, când fluctua spectaculos de des cursul valutar, totuși sunt încă prea multe lucruri impredictibile în România. Programările multianuale sunt și acum o problemă pentru autoritățile locale, prin urmare evenimentele care au nevoie de sprijin parțial sau total pentru a exista nu pot face programări cu un an în avans și cu atât mai puțin comunicare. Criza financiară a redus bugetele de marketing pentru principalii susținători de spectacole din România, iar pierderile financiare sau perspectiva acestora i-au obligat pe mulți să închidă sau să redimensioneze. În așteptarea unor vremuri mai bune. Nu în ultimul rând, publicul consumator de festival este abia acum educat în România, mă refer la generațiile tinere. Majoritatea festivalurilor din România se bazează, să o spunem drept, cam pe același nucleu dur de oameni, care se mută de colo-colo prin țară. Deși aceștia sunt dinamici și entuziaști, va mai trece o vreme până când fenomenul va căpăta amploarea necesară pentru a susține o industrie sănătoasă, bazată pe principii sustenabile.

„Gândiți-vă, în Germania vorbim de o populație de 80 de milioane de locuitori, din care 80 la sută sunt consumatori de festivaluri, concerte, evenimente culturale și de divertisment. Studenții germani nu strâng bani să-și ia mașină, ci strâng bani ca să meargă vara la Rock am Ring sau la Hurricane Festival, Southside Festival, Mera Luna Festival și multe altele“, Codruța Vulcu
Primele întâlniri cu autoritățile. Nici calde, nici reci

Ce urmărește AROC-ul, asociația profesioniștilor din domeniul organizatorilor de evenimente? Industria organizatorilor de evenimente din România avea nevoie de o voce autorizată și pertinentă pentru a exprima, în principal în fața autorităților, un punct de vede rațional, formulat prin consultări cu principalii promoteri locali. AROC și-a asumat această misiune. Este o organizație tânără, dar care înglobează voci experimentate și care au demonstrat, de-a lungul timpului, implicarea pe termen lung și bunele practici. Am preluat președinția acestei structuri, o funcție a cărei responsabilitate va fi asumată, pe rând, de toți reprezentanții breslei care înțeleg funcționarea acesteia și care au competența de a-i apăra principiile. Am avut deja o serie de întâlniri cu autoritățile, în încercarea de a explica lipsa de sens a unor prevederi legislative. Să spunem că până acum nu am avut parte nici de prea multă deschidere, nici de înțelegere, dar un pas înainte este acela că am formulat deja problematicile la care ne vom raporta de acum începând, într-o încercare de a ne defini spațiul de acțiune, astfel încât să știm sigur că regulile nu se schimbă în timpul jocului sau că legislația este suficient de clară și organică încât niciun organizator să nu depindă de bunăvoința unui decident. Asta pentru a putea formula apoi planuri pe termen lung, astfel încât să avem și noi, așa cum spuneați mai devreme, festivaluri ample și longevive în România.

Legat de evenimentul inițiat de tine la Sibiu, East European Music Conference, care sunt principalele motive pentru care era nevoie de un astfel de eveniment? Astfel de reuniuni ale breslei sunt evenimente majore la nivel internațional, cu prestigiu și de mare interes pentru întreaga industrie. Este faimoasă, în acest sens, conferința de la Londra, International Live Music Conference, cea din Groeningen, Olanda – Eurosonic Norderslag, sau Tallin Music Week din Estonia, toate având mulți de ani de tradiție. Din multe puncte de vedere are mare importanță acest proiect în premieră pentru România, East European Music Conference, care va reuni la Sibiu elita industriei europene de spectacol, directorii unor mari conglomerate internaționale, cum ar fi germanii de la FKP Scorpio sau directorul Barracuda, ambii fiind coloși, cu peste 2.500 de spectacole pe an, printre care concertele unor artiști importanți, de la Rolling Stones, la Robbie Williams. Vor veni la Sibiu directorii marilor festivaluri, cum ar fi Lollapalooza Berlin – un festival cât un orășel mai mare, cu 75.000 de vizitatori în fiecare zi. Vin și directorii altor mari festivaluri europene, ca OpenAir St.Gallen – cel mai mare festival din Elveția -, sau Iceland Airwaves, un eveniment uriaș, care are în fiecare an peste 250 de concerte oficiale programate de-a lungul celor cinci zile de festival.

Printre cei invitați va fi și Chris Kemp. Vom avea alături nume importante din domenii poate mai puțin populare, dar absolut fascinante, cum ar fi unul care are o nedorită popularitate în ultima vreme, respectiv securitatea și controlul mulțimilor. Chris Kemp, care va fi alături de noi la Sibiu, este autoritatea absolută în domeniu, îndrăznesc să spun că la nivel mondial, de vreme ce este profesor în universități de prestigiu din toate colțurile lumii, începând cu catedra de Politici Publice a Edinburgh Napier University. A fost, de asemenea, profesor la Universitatea Tehnologică din Sidney – unde a predat un curs de Siguranța evenimentelor - și la Bucks New University – unde a susținut cursul de managementul mulțimilor. Probabil și mai interesant va fi să spun că tot dumnealui s-a ocupat și de coordonarea echipelor de Securitate la Jocurile Olimpice de la Londra, ediția 2012, și că este consilier al forțelor de ordine britanice pentru situații de criză și revolte. În acest din urmă domeniu, avem două triste întâmplări recente în Europa: tragedia de la Manchester și faptul că vineri noapte forțele de ordine au evacuat, sub amenințări teroriste, un festival cât un oraș: Rock am Ring. Din multe puncte de vedere, conferința de la Sibiu are o importanță majoră. Nu doar pentru România, ci și la nivel European, fiind prima reuniune a breslei după aceste întâmplări.

De ce e nevoie ca Sibiu – City Festival, East European Conference, să devină un eveniment organizat anual? Da, aceasta este intenția noastră, să punem acest eveniment pe harta evenimentelor similare care se organizează în lume. Este un demers multicultural cu obiectivul de a reconfirma statutul orașului Sibiu de jucător important pe piața europeană a consumatorilor de cultură și a producătorilor de evenimente culturale. De asemenea, începând cu ediția de anul viitor, vom adăuga component de showcase-festival, prin care vom prezenta noile talente europene.

Una din temele propusă pentru conferința de la Sibiu este legată de securitatea participanților la concerte. În România avem de ce a ne teme? Aici nu am avut amenințări teroriste. În momentul în care părea că nu avem de ce ne teme în România, am trecut prin tragedia Colectiv, care ne va marca, probabil, pentru totdeauna. Nici publicul și nici breasla nu va trece vreodată peste ceea ce s-a întâmplat atunci. Din fericire, România pare încă un loc liniștit și sigur din perspectiva amenințărilor teroriste. Dar nimeni nu-și mai permite să ignore anumite măsuri de securitate. Probabil că noile tragedii petrecute în ultimele luni în Europa vor duce la un nou standard, pe care nimeni nu-și va mai permite să-l ignore.

”Take a stand” e ideea-slogan susținută de zeci de festivaluri din Europa anul acesta. Să înțeleg faptul că ideea este că tinerii trebuie să militeze într-o direcție sau alta? Organizatorii de evenimente vor și implicarea în acțiuni civice? Cred că orice om socio-conștient trebuie să-și asume, în acest moment, o acțiune de militanță. Poate că industria internațională de evenimente rivalizează, dintr-o perspectivă rațională, cu branșe economice de importanță majoră. Din punct de vedere al popularității și al expunerii publice, însă, nu are rival. Purtătoare a unui mesaj de pace și de celebrare a vieții, industria de spectacole este, probabil, unul dintre cele mai sensibile barometre ale schimbărilor prin care trece o Europă pe care ne-am obișnuit să o descriem în ultimii ani ca fiind în criză. Cum se mai cântă, deci, pe un continent care încearcă să-și păstreze echilibrul în fața provocărilor actuale, de la polarizarea economică și divizarea societăților naționale, până la idei naționaliste, xenofobie, amenințări teroriste și, dincolo de acestea, prea multe tipuri de probleme de natură culturală? Tragedia de la Manchester este doar cel mai recent eveniment, dintr-o serie care a adus tristețe și îngrijorare la nivel internațional. Confruntată cu crize identitare, inegalitate socială, valuri de migrație, terorism sau fascism, Europa își cultivă noile generații de vizionari, oamenii care pot înțelege și analiza schimbările, pentru a asigura calitatea și continuitatea evenimentelor care celebrează viața. Se vor schimba multe de acum începând și, din nefericire, chiar trebuie să se schimbe, pentru ca viața să își poată continua cursul firesc. Vom pune în dezbatere această temă sensibilă alături de cei mai importanți reprezentanți europeni ai industriei, la Sibiu, în conferința de deschidere, anunțată sub titlul generic “Festivaluri într-o Europă în criză”. Partenerii noștri de la Yourope, Asociația Festivalurilor de Muzică din Europa, au inițiat campania Take A Stand, a cărei principală misiune este sensibilizarea societății și încurajarea implicării civile. Suntem bucurosi sa ducem si noi mai departe acest mesaj, astazi in fata dumneavoastra. Îmi permit să vă citez din declarația lor: "Este timpul să luăm poziție pentru Europa și pentru întreaga lume, în încercarea de a crea o mișcare care să încurajeze coeziunea socială. Prin campanii de informare și conștientizare, promovăm toleranța pentru toate culturile, genurile, rasele, religiile, orientările sexuale, culorile și originile. A motiva oamenii să participe la activități politice și sociale, a milita pentru un dialog pașnic, pentru umanism, toleranță și pentru înțelegere reciprocă, este cea mai bună cale de a face lumea un loc mai bun pentru fiecare individ și pentru noi toți la un loc" – cam asta se arată în declarația care definește scopul și misiunea Take a Stand.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

5 comentarii

A

Acum 6 ani

Hahahahahahaaha ce gluma buna. Auzi ca nu e profitabil. Repet din nou, festivalurile si evenimentele mai mult sau mai putin culturale, sunt cel mai bun mijloc de a spala banii publici. De aceea exista zeci de festivaluri mediocre in loc sa existe cateva festivaluri care sa aiba un adevarat impact in viata sociala a orasului. De aceea agenda culturala se finanteaza cu usa inchisa, fara access al societatii civile. Deci organizatorii sa ne lase cu aburelile astea.
Raspunde

Zexe

Acum 6 ani

Nu mai bine explicai cum e cu banul public oferit generos de administratia locala si cu para-ndarat catre ala care marca banul sau servicii propagandisto-electorale la alegeri?
Raspunde

(-)

Acum 6 ani

Înscrieți-o la teologie pe demoazela, ca asta "stoarce" lacrimi mai ceva ca un popa de tara, citind necrologul, si-ar fi păcat sa pierdem un asemenea talent, ca si-asa avem putine...
Raspunde

B

Acum 6 ani

Doamne, cat mai bate apa-n piua ! E luata prin ceapa rau de tot. Cat tupeu, sa vorbesti cand ultimele 4 editii au fost pamant. Si cu finantare publica de vreo 2-300.000 lei. Ipocrizie maxima
Raspunde

ToTo

Acum 6 ani

Prea lung interviu si prea plictisitor. Pe lângă asta tipa e si parșivă , ei n-o fi rentabil sa jumulrsti un prost de primar, gen, A.C.F.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus