Evenimentul anului pentru industria maselor plastice din România e posibil să se mute din Sibiu. Cauza: lipsa unui spațiu pentru amploarea evenimentului.
Organizatorul târgului, Marcel Diaconu, președintele Asociaţiei Patronale a Prelucrătorilor de Mase Plastice din Romania (Aspa Plast) susține într-un interviu acordat Turnul Sfatului că Sibiul nu are o sală de dimensiunile cerute de acest târg și că e posibil ca de anul viitor, târgul să se mute înapoi în București.
Reporter: De ce e important acest târg pentru industria materialelor plastice?
Marcel Diaconu: În primul rând e o tradiție. Noi ca și asociație am început din 2000 să organizăm acest eveniment. Primele opt târguri s-au realizat la București, în colaborare cu Romexpo, iar apoi cu o întrerupere de doi ani, am reînceput și l-am realizat împreună cu Euro Expo. Am hotărât anul acesta să venim în Sibiu pentru că este în centrul țării, este un oraș înconjurat de foarte multe firme din domeniul prelucrării maselor plastice, pentru că industria auto a luat o mare dezvoltare, iar într-o clasificare procentuală a cantităților prelucrate din mase plastice pe primul loc sunt ambalajele cu 30%, iar pe locul doi sunt componentele auto cu peste 20% din total producție de mase plastice.
Mașini din plastic. E bine sau e rău?
E mult mai bine. Sunt ușoare, sunt durabile, componentele sunt reciclabile și acum se pune un mare, mare accent pe această componentă.
Până acum sunteți mulțumit de eveniment?
După doar două ore de la deschidere suntem extrem de mulțumiți. Participanții sunt la rândul lor mulțumiți și asta e bine. Chiar le-am spus oficialităților dumneavoastră că ne confruntăm aici cu o mare problemă.
Aveți o problemă cu restaurantele, asta am auzit. Sunt prea puține.
Nu, asta e a doua problemă. Prima problemă e lipsa spațiilor de organizare a unui astfel de eveniment. La anul nu știu ce vom face, pentru că aici devine spațiul prea mic. Deja din acest an am lăsat pe dinafară mai multe societăți. Pentru anul viitor avem nevoie de un spațiu cel puțin dublu decât în acest an.
Dacă nu găsiți spațiu, soluția e mutarea?
Absolut. Nu avem decât să ne întoarcem înapoi, în București. În Arad nu ne ducem că e prea la graniță, se ajunge greu.
Aveți impresia că suntem în general surprinși de dezvoltarea mediului privat?
Eu nu sunt surprins.
Mă refer la faptul că nu mai e forță de muncă, acum ați dat un exemplu că nu există o infrastructură pentru un astfel de eveniment.
Asta, da, categoric. Ce se întâmplă aici e însă o dovadă că lucrurile se mișcă, dar trebuie ținut pasul. Aici sunt oameni din toate domeniile. Vrei o mașină de injecție și îl găsești aici, nu trebuie să cauți în toată Europa. Vrei mașină de sudat pungi? Există aici. Vrei materii prime? Ai aici. Producători? Unul aici, altul un stand mai încolo. Noi mijlocim aceste relații, mai mult sunt reprezentantul prelucrătorilor și nu reușesc să aduc atât de mulți prelucrători pe cât aș vrea.
De unde are această industrie de mase plastice o imagine atât de proastă? Toată lumea se ferește de pungile de plastic, se caută materiale ecologice. De regulă plastic înseamnă pentru mulți dezastru pentru natură.
Aveți timp? (râde) Haideți să vorbim despre pungile de plastic. A fost un boom în desfacere. Aduceți-vă aminte acum ceva timp că la market mergeau toate țațele și plecau cu zece pungi, că aveau sau nu aveau nevoie. S-a introdus, plecând de la Uniunea Europeană, plata la plasă. Masele plastice au marele avantaj că se reciclează. Cu pungile de plastic a fost greu, pentru că e material puțin și greu de colectat. Atunci s-au introdus câteva direcții. Să se vândă, în primul rând. Să nu mai fie gratis. S-a făcut. Dar numai la marele magazine, în piețe, de exemplu, nu. Al doilea, să se facă pungi mai grele pentru reutilizare. Cele sub 15 microni sunt foarte subțiri. Din iulie 2018 se interzice producerea lor, iar din iulie 2019 se interzice comercializarea lor. Trei: S-au realizat materiale din plastic ecologic.
Plastic biodegradabil?
Da. Sunt din componente scoase din plante. Este o compoziție care are până la 40% material natural, extrase din porumb, tapioca, cartofi și alte minuni, iar restul alte materiale bio-plastice, dar sintetice, cum ar fi acidul lactic. Aceste materiale care înlocuiesc plasticul au pornit cu un preț de peste patru ori peste materialul plastic obișnuit. La ora actuală s-a redus la undeva de trei ori, maxim. Dar au acest avantaj că sunt biodegradabile și compostabile. Sunt familii în Europa care au cuptoare și fac compost din aceste materiale. Știința avansează. Eu am pornit acum 50 și ceva de ani în această branșă.
Și ce era atunci?
Eram o țară foarte dezvoltată în industria de mase plastice. Produceam granule, era Borzești, Pitești…
Ne-au ajutat polimerii Elenei Ceaușescu?
Ei, draci (râde). Ne-au ajutat polimerii. Punct. Aveam oameni buni în domeniu, profesori excepționali. Îl aveam pe vestitul Nițescu, i se spunea Magistrul, acesta este unul din cei trei care au descoperit catalizatorii pentru polimerizarea materialul care se numește polietilenă.
Industria românească de mase plastice are o cifră de afaceri de peste 2,8 miliarde euro pe an. Sunt 2.600 firme înregistrate în acest domeniu de activitate, cu 42 mii salariați. La târgul acestei ”bresle”, Expo Plast, ce se desfășoară de astăzi în Sibiu, la Redal Expo, au venit peste 180 de branduri internaționale, iar zilnic se vor desfășura work-shop-uri, prezentări și demonstrații.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: Turnul Sfatului , În Arad , Uniunea Europeană Guvernului P , expo plast , mase plastice , Asociaţiei Patronale , Aspa Plast , Elenei Ceaușescu , Euro Expo , Marcel Diaconu , Sala Redal Expo
Vizualizari: 2927
Ultimele comentarii
Acum 14 ore
Valentino Versace
Acum 14 ore
Cartea ne face bine..
Acum 14 ore
Emil
Acum 15 ore
Adrian
Acum 15 ore
Newman