Miercuri,
03.06.2020
Innorat
Acum
6°C

Cum și cine poate para lovitura sub centură aplicată Justiției de către Curtea Constituțională?

01 Iunie 2018 17:55

În motivarea Deciziei adoptate pe marginea zisului conflict constituțional privind cererea ministrului justiției de revocare a procurorului șef al DNA, Curtea Constituțională face trimitere la dispozițiile art.132 din Constituție. CCR conferă sintagmei „sub autoritatea ministrului justiției” din finalul acestui articol „ un caracter special care stabilește o putere de decizie a ministrului de justiție asupra activității desfășurate de procurori” ceea ce, mai departe, ar indica faptul că „ministrul justiției are un rol central în procedura de revocare a procurorului”.

Două greșeli grave în această interpretare. Prima: ce înseamnă o putere de decizie asupra activității desfășurate de procurori? Un control și o putere de supervizare asupra tuturor actelor procurorului în cadrul competențelor sale, inclusiv asupra actelor de cercetare și anchetă și a condițiilor de sesizare prin rechizitor a instanței de judecată. Deci ministrul să decidă cine să fie cercetat și cine nu, cine să fie trimis în judecată și cine nu. Cine este ministrul justiției? Un membru component al autorității (politice) executive. Cu alte cuvinte, direct și explicit, procurorul este situat în subordinea politicului. Caracterul „special”al puterii de decizie pe care îl atribuie CCR ministrului justiției în virtutea acestui text, nu-l scoate cu nimic din structura executivă în numele căreia își exercită funcția și competențele. Simplu deci: politicul să supervizeze juridicul și pe care să-l țină sub control. Așa ceva face orice dictatură politică.

A doua: procedura revocării din funcție a unui procuror nu se circumscrie dispozițiilor art. 132 din Constituție din care afirmativ, s-ar putea deduce – în concepția CCR - un rol central al ministrului justiției și ca atare, unul secundar al președintelui. Sediul materiei este cuprins în dispozițiile art.54 din Legea nr.303/2004 raportat la art. 94 din Constituție, care stabilesc precis rolurile: unul secundar al ministrului de propunere și unul central al președintelui de acceptare sau nu a propunerii, printr-un act de decizie președințială legitimată pe autoritatea conferită președintelui de popor.

Într-adevăr, ca orice text de lege și art.132 din Constituție este supus interpretării. CCR i-a dat o interpretare politică. Dar poate fi supus și unei interpretări raționale prin raportare la principiile și instituțiile care consfințesc în Constituție statul de drept și independența justiției, între care la poziție de primă mărime, principiul separării puterilor (autorităților) în stat. Textul este deficitar în conținutul său din clipa în care include autoritatea minstrului ( executivă) în structura autorității judecătorești și care, în virtutea principiului sacrosanct într-o democrație al separației puterilor în stat, nu se pot suprapune sau intersecta. Corect era – și ar fi – ca textul cu pricina să pună activitatea procurorilor sub autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii. Ei sunt magistrați, contribuie alături de judecători la realizarea actului de justiție prin inițierea și pregătirea acestuia, prin investirea instanței și supravegherea aplicării legii în desfășurarea lui. De aceea, în mod concret și distinct, Constituția, în Capitolul VI îi include ca secție separată ( Secția a 2-a, Ministerul Public) în structura Autorității Judecătorești, alături de Instanțele Judecătorești ( secțiunea 1) și Consiliul Superior al Magistraturii (Secțiunea a 3-a). Ca atare, guvernul sau miniștri săi n-au ce căuta în structura autorității judecătorești nici ca elemente componente nici cu atribuții. Gestionarea treburilor administrativ-executive ale celor două componente ale autorității judecătorești (Instanțele Judecătorești și Ministerul Public) la care s-ar putea referi în accepțiunea cea mai larg interpretativă textul art.132 din Constituție, este cu totul altceva decât „o putere de decizie asupra activității desfășurate de procurori” cum încă odată, în mod eronat interpretează CCR.

Cum spuneam textul este greșit și reflectă mentalitatea totalitară strecurată în Constituție ca reminiscență a regimului de care încă, cum se vede în fapt, n-am scăpat. Este de înțeles că marii noștri infractori postdecembriști care au acaparat și puterea politică vor să scape de lege și de justiție. Decizia în discuție a CCR se înscrie pe linia acestui efort schimbând total paradigma independenței justiției și menținând România pe linia unei dictaturi politice, un pericol de moarte pentru democrație și statul de drept.

Ce s-ar putea face? În principiu executorie, Decizia CCR este atât de greșită și atât de gravă prin posibilele ei consecințe – nu numai și nu în primul rând prin revocarea pe nedrept a unui conducător din sistemul Ministerului Public - încât președintele, care este chemat să o execute, poate fi situat în poziția subordonatului care primește spre executare un ordin vădit nelegal. Cum se știe, ca un principiu esențial de drept, neexecutarea unui ordin vădit nelegal nu atrage după sine sancțiuni. Executantul conștient de nelegalitatea ordinului primit, nu poate fi obligat să-și asume corăspunderea nelegalității acestuia, executându-l. Ca atare, președintele ar putea temporiza sau suspenda executarea Deciziei CCR, până la aflarea rezultatului unui referendum pe care să-l declanșeze concomitent, pe tema independenței justiției, cu referire specială la acest articol 132 din Constituție. Că s-ar expune suspendării, e posibil, dar nu neapărat sigur și în orice caz, suspendarea ar fi revocată prin referendum. Gravitatea situației ar justifica angajarea unei atari răspunderi.

Comentarii

11 comentarii

ADENAUER

Acum 1 an

...in tara asta oare mai exista oameni cu o gandire sanatoasa - fara interese si pentru binele natiunii ??
Raspunde

Doru

Acum 1 an

Ministrul justitiei, in teorie, e un om politic, cu experienta in domeniul juridic. Presedintele, tot in teorie, e tot un om politic care e putin probabil sa aiba experienta in domeniu. Oare sub a carui autoritate e mai bine sa fie procurorii??? Concret, ministrul de acum pare a fi o somitate in domeniu (nu-mi pot explica cum s-a asociat cu guvernantii), iar presedintele e un om politic, foarte priceput la afaceri, foarte arogant si incapatanat, fara niciun fel de experienta judiciara (decat de cealalta parte a justitiei). Si in teorie, si in exemplul concret, eu cred ca ministrul justitiei e cel are ar trebui sa fie superiorul unui procuror.
Raspunde

Lupul cel Rau

Acum 1 an

Si Dr. Mengele a fost o somitate in domeniu sau, mai ales ca a avut material didactic la discretie.Pentru asta, totusi nu m-ar incanta unul ca el in functia de ministru al sanatatii !
Raspunde

lol

Acum 1 an

Aici nu e vorba de x sau y ci de niste principii de organizare echilibrata a statului. Ministrul justitiei a fost si ciordache, cel cu facultatea de drept facuta la batranete, la ff la Balti....intelegi acum principiul?
Raspunde

silviu

Acum 1 an

Superiorul unui procuror este CSM, adica un grup de profesionisti care ii poate trage la raspundere pe judecatori si procurori. Presedintele nu este superiorul unui procuror. El doar ii numeste (sau revoca) pe procurorii sefi la propunerea CSM si ministrul justitiei fara ca sa aiba vreo putere asupra lor. La fel ar trebui sa fie si cu ministrul justitiei, sa nu aiba putere asupra vreunui procuror. Procurorii trebuie sa fie independenti si sa raspunda doar in fata CSM iar presedintele Iohannis nu face altceva acum decat incearca sa evite ca procurorii sa ajunga la cheremul ministrului de justitie care, oricat de bine pregatit profesional ar fi, este un om politic care raspunde in fata partidului din care face parte si, daca el ar numi si revoca procurorii sefi, ar pune in functii doar oameni care vor asculta orbeste de el si vor ancheta doar pe cine vrea el. Unde ar mai fi independenta procurorilor?
Raspunde

I love Kövesi

Acum 2 ani

Jos PSD, Jos Dragnea! Salvati democratia!
Raspunde

Nicu

Acum 2 ani

Opriți Cenzura!
Raspunde

Nicu

Acum 2 ani

Domnule Dejeu, ați fost membru al Partidului comunist,procuror și judecător comunist, lăsați pe alții mai curați să comenteze situația de acum!Nu vedeți toate abuzurile comise de către șefa DNA și nesupunerea acesteia fata de Parlament și Guvern!Este soluția perfectă pentru înlăturarea acesteia, hotărârea CCR se execută nu se comentează! Iohannis daca nu o execută va fi suspendat de către Parlament și demis de popor prin referendum! Opoziția nu are puterea electorală necesară pentru a l susține!Din păcate acesta este adevărul!
Raspunde

silviu

Acum 1 an

Tocmai asta e problema. Sefa DNA nu trebuie sa se supuna parlamentului sau guvernului. Trebuie sa fie independenta!
Raspunde

lol

Acum 2 ani

Presedintele demis de popor prin referendum? As vrea sa o vad si pe asta....
Raspunde

lol

Acum 2 ani

Inteleg ca unul dintre judecatorii CCR are mandat expirat de 2 luni...voila de vezi!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus