Crama Sibiană. Bucătarul n-are gust

Când te întorci în țară, după vreun periplu aiurea prin Europa sau mai departe, primul lucru pe care îl face orice român verde e să mănânce o ciorbă de burtă. Una d-aia cu smântână groasă, cu ardei, fierbinte și cu burtă spălată barem în trei ape. Să-ți spele interiorul de toate fructele de mare, de filizonii străine, să te bage repede în atmosfera noastră neaoșă.

Așa am făcut și eu acum vreo săptămână. De cum am trecut granița, am urmărit cu ochii primul restaurant mai acătării pentru a face cunoștință cu apriga Românie culinară. Am avut mare ghinion, pentru că fiertura pe care am încercat-o în Oradea a fost o porcărie demnă de porci cu pestă Africană. Burtă luată parcă din ce nu s-a mai vândut în ultimii zece ani, o ciorbă lungă de mi-a părut rău.

Așa că ajuns în Sibiu, am spus că neapărat trebuie să dreg porceala. Și am tras la Crama Sibiană, cea din Piața Mică. Sincer vă spun că intenția a fost de a încerca o ciorbă și altceva domestic, însă masa goală, oaspeți cere. Și așa s-a întâmplat și în această situație.

Ne-am întins, pe lângă ciorba de burtă, la o tigaie picantă, o gustărică Crama Sibiană, un gulaș și-o garniță. Asezonat cu un pic de țuică, și-un țap de bere.

Gulașul a venit în farfurie, deși omul l-a cerut în pită. S-a rectificat, însă comeseanul a fost foarte supărat, pentru că în pâine nu a mai intrat ”mai mult de trei linguri”, după cum s-a plâns. A și venit ultimul la masă, a și plecat primul. De zeamă a părut mulțumit, că n-a înjurat când ne-a salutat de masă bună.

Ciorba de burtă a fost peste cea mâncată în Oradea. Dar departe de ce mi-aș fi dorit. La fel de zeamă lungă, ca cea de care v-am povestit, doar că puțin mai curățică. În rest. Au bifat mâncarea în catastif și au făcut-o comestibilă. E lesne de înțeles că un turist străin poate nu s-ar fi plâns, că nu-i știe gustul, dar un român mai iute de mânie ar fi cerut socoteli bucătarului.

Tigaia picantă n-a fost nici tigaie, nici picantă. O adunătură de legume din Metro, că gust de piață nu aveau, în care s-a picurat puțină carne de pui. Dar fără niciun gust? Măi oameni buni... Vă bateți joc de Regiunea Gastronomică! Legume înăbușite poate face orice gospodină, dar măcar pune ceva prafuri. Îi mai și ziceți picantă...

Garnița arăta demențial. Orice vegan pârât s-ar fi lepădat de apucături și s-ar și dedulcit la carne. Arată ca-n revistele care te ispitesc în România. Dar până să le îmbuci. N-au gust. Cârnați-s parcă de plastic, carnea-i fadă. Ceva nu funcționează bine în bucătăria stabilimentului. Și e deja al patrulea semn.

Nicu gustarea intitulată Crama Sibiană nu s-a ridicat la cine știe ce nivel. Au primit notă de trecere micul și murăturile. Poate și creierul pane. În rest, fail pe toată linia.

Masa la care ne-am întins n-a fost ieftină deloc. Ciorba de burtă face 10,5 lei. Fără smântână, fără ardei, fără pâine. Tigaia picantă – 29,5 lei (ca la Metro de unde au luat probabil cărnurile, unde prețurile se pun la bănuți), garnița – 34 de lei, gustarea Crama Sibiană – 35 de lei, supa gulaș – 15 lei. Un deț de țuică – 15 lei, de parcă-i aur. Nici măcar n-a fost de mare excepție.

În mijlocul orașului, putem să iertăm pe undeva prețurile. Deși pe alocuri sunt absolut ridicole, dacă adaugi și calitatea mâncării. Să dai 35 de lei pentru o sărăcie de carne e absolut jenant. Dar cu o țeapă toți suntem datori. Da-i păcat de numele orașului.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi