Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a venit astăzi, la şedinţa CEx PSD, cu două valize, pentru a contracara efectul anunțul făcut de Rise Project prin care s-a spus că deține din societatea Tel Drum găsite într-o valiză. "Am întârziat puţin pentru că am primit două valize. Prima valiză este cu gogoşi de la Rise Project. Sunt aici proaspete. Le mâncăm aici.
A doua valiză, după cum probabil ştiţi eu sunt din Teleorman şi ca orice localnic din Teleorman am găsit în fundul curţii o valiză cu documente care nu au ajuns încă la DNA şi hai să vedem ce e aici. Ia uite, dosarul 01 achiziţia dosarului Raiffeisen. Retrocedări către forumul german a grupului etnic german. 03 promovarea procurorilor care i-au închis dosarelor. 04 declaraţii despre banii încasaţi din chirii. 05 închirierea căminului de bătrână de la forumul german. 06 presiuni asupra unui judecator de la Curtea. Şi mai avem nişte stickuri", a declarat Liviu Dragnea, la intrare.
Dosarul 01 – ”Achiziția frauduloasă a imobilului <Raiffeisen>”
Președintele Klaus Iohannis este acuzat de social-democrați de infracțiunea de uz de fals, prevăzută de Art. 323 din Codul Penal. Pe scurt, Iohannis este acuzat că s-a folosit de un testament fals pentru a intra în posesia imobilului. Casa de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, nr. 29, a trecut în proprietatea statului român după Al Doilea Război Mondial, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriași. În anul 1999, contractele prin care chiriașii au cumpărat casa au fost anulate în instanță, la cererea fiului lui Nicolae Baștea, acesta din urmă fiind recunoscut printr-un act notarial nepot al soților Ghenea. Casa ajunge apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmașilor lui Nicolae Baștea. Foștii chiriași au deschis procese în instanțe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaș de drept a lui Nicolae Baștea și au câștigat procesul definitiv.
O parte din documentele folosite de social-democrați aici pentru a explica acest caz au fost preluate chiar de pe site-ul Rise Project.
Dosarul 02 – ”Retrocedarea către FDGR a bunurilor Grupului Etnic German”
Iohannis este acuzat în această situație de conflict de interese și abuz în serviciu, după ce FDGR a cerut în instanță, în anul 2007 recunoașterea calității de succesor al organizației naziste ”Grupul Etnic German”. Formularea folosită de social democrați este ”FDGR condusă de Klaus Iohannis îl dă în judecată pe primarul Sibiului Klaus Iohannis”. De asemena, fostul primar al Sibiului este acuzat că nu a atacat această decizie și nici nu a depus o întâmpinare în caz. PSD susține că bunurile GEG au fost confiscate printr-un decret al Regelui Mihai, ce datează din octombrie 1944, deci, susțin pesediștii, ”este dovada că bunurile nu au fost confiscate în regimul comunist”.
Legat de această situație, FDGR a explicat în mai multe rânduri că PSD se folosește de o exprimare juridică pentru a încerca să demonstreze altceva. Ei susțin că GEG a fost format pe baza asociațiilor culturale și sportive ale etnicilor germani, iar după desființarea Grupului, acestea și-au reluat activitatea și patrimoniu. În plus, a susținut liderul FDGR, Paul Jurgen Porr, FDGR nu a primit decât un singur imobil, cel de pe Magheru unde este și acum sediul central al FDG Sibiu.
Pentru acest subiect, PSD a preluat articole apărute în revista Justițiarul.
Dosarul 03 – ”Promovarea procurorilor care i-au închis dosarele
În acest caz, Iohannis este acuzat de folosirea abuzivă a funcției publice. Concret, președintele este acuzat că i-a promovat în funcție pe Aurel Cristian Lazăr, numit procuror șef adjunct al Secției de urmărire penală li criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și pe Augustin Lazăr, numit în funcția de procuror general al Parchetului de pe Lângă ÎCCJ. PSD_iștii susțin că Augustin Lazăr a acceptat clasarea a 9 dosare penale care îl vizau pe președintele Iohannis, iar Cristian Lazăr a clasat doar unul.
Dosarul 04 – ”Declarații mincinoase despre banii încasați din chirii”
Social-democrații susțin că președintele Iohannis se face vinovat de infracțiunea de fals în declarații după ce aceștia se folosesc din nou de acte publicate deja de Rise Project. Concret, Iohannis este acuzat că în declarația de avere depusă de primarul Sibiului în 2008 figura că a încasat suma de 16.278 din chirie de la Banca Raiffeisen, în timp ce conform contractului dintre bancă și familia Iohannis ar fi încasat în avans chiria pe 3 ani, respectiv 90.000 de euro, bani care nu apar în declarația de avere. De asemenea, se precizează că chiria unui spațiu către societatea Netex Production care a închiriat un spațiu pe strada Someșului nr. 13, imobil deținut de Iohannis ar fi crescut în timp, iar suma în declarațiile de avere a rămas aceeași.
PSD s-a folosit aici de un articol publicat de Rise Project în 2015, în urma căruia Administrația Prezidențială a comunicat: "Toate veniturile obținute de președintele României, domnul Klaus Iohannis, din închirierea imobilelor deținute în proprietate și coproprietate se regăsesc integral în declarațiile de avere depuse. Nu există nicio suma provenită din chirii care să nu fi fost declarată din 2004 pana in prezent”.
Dosarul 05 – Închirierea căminului de bătrâni de la FDGR
Infracțiunile văzute aici de PSD: conflictul de interese și abuzul în serviciu. În 2010, Consiliul Local Sibiu hotărăște închirierea Căminului pentru Persoane Vârstnice Sibiu de la FDGR. În urma unei plângeri penale, se deschide la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu un dosar penal pe numele primarului Iohannis, care ulterior este trimis către DIICOT. De aici ajunge la DNA, unde se decide scoaterea de sub urmărire penală a lui Iohannis pentru anumite infracțiuni, declinând în rest competența către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba pentru continuarea cercetărilor. În martie 2018, DNA confirmă că a transmis mai departe dosarul la Curtea de Apel Alba.
Dosarul 06 – Presiuni asupra unui judecător CCR
Președintele Iohannis este suspectat de social-democrați pentru infracțiunea de șantaj. Sunt redate declarații ale judecătorului Curții Constituționale, Petre Lăzăroiu, care a spus că avut discuții pe probleme juridice cu Simina Tănăsescu. Judecătorul susține că aceasta i-ar fi comunicat că președintele este constrâns de o asociație să-i încheie mandatul. Administrația Prezidențială a reacționat atunci menționând că Simina Tănăsescu a avut cu judecătorul o discuție pur teoretică.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Înalta Curte , DNA , Codul Penal , Augustin Lazăr , Grupului Etnic German , Liviu Dragnea , Primăria Sibiu , klaus iohannis , Administraţia Prezidenţială , Apel Alba , Preşedintele Klaus Iohannis , Regelui Mihai , Consiliul Local Sibiu , Curtii Constituționale , Al Doilea Război Mondial , Tribunalul Sibiu , Grupul Etnic German , Preşedintele Iohannis , acuzatii , Paul Jürgen Porr , accident dna , Cristian Lazăr , Simina Tănăsescu , Rise Project , Bulevardul Nicolae Bălcescu , Justițiarul Sibian , Tel Drum , Nicolae Baștea , Banca Raiffeisen , Sibiului Klaus Iohannis , Persoane Vârstnice Sibiu , Petre Lăzăroiu , Aurel Cristian Lazăr , Netex Production
Vizualizari: 2208
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
MB
Acum 1 oră
Claudiu
Acum 1 oră
Liberal autentic
Acum 1 oră
Neli Oproiu
Acum 1 oră
Bobo