Nu i-aș reproșa președintelui Iohannis lipsa de acțiune în războiul cu social-democrații. Să se fi ridicat pe metereze așa cum a făcut-o Traian Băsescu, ar fi reeditat mandatul unui om care a dus undeva jos de tot meseria de politician. N-a inventat șmecherii politice, așa cum a tot făcut Băsescu. Președintele care a reinventat majorități parlamentare, a pus presiune pe lideri politici, a format guverne aproape de la zero. A jucat. A fost acolo, cu mâinile suflecate, mânjit din cap până în picioare de flegme, lovit, zgâriat, dar mândru că a dat și el cât a putut. A făcut totul să ducă România pe un curs cât de cât normal. Chiar dacă a făcut-o ca un smardoi, ca un golan de la periferia Constanței, nu ca un politician european.
Iohannis e un alt tip de om și a vrut să arate încă din prima zi de mandat că nu e ca Traian Băsescu. Acest gând l-a urmărit permanent. Iohannis a făcut totul să nu i se pună ștampila ”băsescian”. Din păcate, din teama de a nu greși, nici n-a realizat mare lucru. A stat închis la Cotroceni și a început să puncteze acum, pe final de mandat. Când totul pare pierdut, când a rămas fără o parte din prerogative, când social-democrații au acaparat, una câte una, aproape toate instituțiile importante din stat. Un pic prea târziu. Și deja ineficient. Cu toate acestea, pare că și-a asigurat un nou mandat de 5 ani. Pentru simplul motiv că în România nu a apărut un altul care să semene cu Traian Băsescu. Îi are ca posibili adversari pe Călin Popescu Tăriceanu, Liviu Dragnea, Gabriela Firea, chiar și Dacian Cioloș. Nimic serios.
Pentru a-l judeca pe Klaus Iohannis trebuie să te întorci în 2014, atunci când și-a pus pe hârtie programul electoral. Punct cu punct, pas cu pas, actualul președinte poate fi acuzat că nu a făcut aproape nimic. Și nici măcar nu are totul treabă cu statul de drept, cu PSD-iștii, cu legile justiției, cu DNA-ul. ”România lucrului bine făcut” a fost un manifest decent, care putea să inspire mulți români. Din păcate, pe el s-a așternut praful și nu va mai fi frunzărit decât de consilierii care-i vor pregăti următorul manifest.
Să ne reamintim:
Cele două momente ratate
”Două momente majore, cu adevărat istorice, vor marca perioada următorilor cinci ani. România împlinește 100 de ani de la desăvârșirea statalității sale prin actul Marii Uniri de la 1918, iar în 2019, România este chemată pentru prima dată să asigure Președinția Consiliului UE. Acestea fac din mandatul viitorului președinte unul cu totul special și, mai ales, încărcat de o dublă responsabilitate.
Prima este legată de obligația de a reuși să pună capăt „războiului româno-român”, de a redescoperi curajul de a fi noi înșine, sensul unității în diversitate și de a reda speranța românilor. Scoaterea competiției politice din sfera conflictului personal, renunțarea la bătăliile fără miză națională și unificarea energiilor politice, economice și sociale pe un drum al progresului comun sunt obiective pe care mă angajez să le urmăresc cu răbdare și perseverență”.
Profilul de președinte
”Modelul pe care vi-l propun este al unui președinte care să fie un factor de echilibru, să acționeze ca mediator și integrator, să fie capabil să genereze consens între instituții și în societate, mobilizând energii și capabilități, gestionând riscuri și generând oportunități pentru dezvoltare. Acest lucru nu presupune transformarea Președinției României într-o instituție foarte slabă, dar nici foarte puternică. Președintele nu va nici jucător, nici simplu spectator. El trebuie să se desprindă de zgomotul de fond, de rutină, de interesele mărunte care nu aduc conținut și nu contribuie la viitorul țării, însă trebuie să fie ferm în fața derapajelor de la statul de drept, a exceselor politicienilor și a încălcărilor intereselor naționale. (...) România trebuie să aibă un preşedinte cu adevărat echilibrat și echidistant în raport cu jocul politic al partidelor. Şeful statului are obligaţia constituţională şi morală de a trata toate forţele politice cu aceeaşi măsură şi conform aceloraşi reguli. Românii nu doresc un președinte care una spune și alta face. Românii vor un președinte care să fie garantul respectării promisiunilor și al onorării angajamentelor”
Planurile
Strategia Națională Anticorupție
”Voi pleda pentru crearea, la nivelul Președinției, a unei platforme permanente de dialog și cooperare între toate partidele politice reprezentative, societatea civilă și instituțiile statului pe tema corupției. Cetățenii trebuie să fie implicați în implementarea strategiei naționale anticorupție (SNA) și, implicit, a Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției”.
Planul de Dezvoltare Durabilă
”Voi elabora un Plan de Dezvoltare Durabilă pentru următorii 10 ani, care să cuprindă atât obiectivele acoperite prin fonduri europene prin Acordul de Parteneriat, cât și pe cele care urmează a fi acoperite din bugetul de stat. Voi invita actorii implicați (cu precădere partidele politice) să-și asume acest Plan – un veritabil contract cu și pentru societate, pentru a nu se mai face cheltuieli în afara obiectivelor sale, adică în scopuri electorale sau clientelare;
Platforma națională comună de maximizare a absorbției fondurilor europene
”Voi milita pentru realizarea unei Platforme Naționale Comune de maximizare a absorbției fondurilor europene, care să faciliteze cooperarea între actorii implicați în acest proces și adoptarea rapidă și adecvată a deciziilor necesare”;
Viitorul sistemului de pensii
”Ca Președinte al României, voi chema toate forțele politice să decidem împreună viitorul sistemului de pensii. Spre exemplu, este important de stabilit ca obiectiv strategic conservarea actualului sistem care se bazează pe principiul solidarităţii între generaţii, aşa-numitul sistem pay-as-you-go (în care plata pensiilor este plătită din contribuțiile celor aflați în muncă) sau trecerea la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivității, al responsabilității individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor”.
Modificarea Constituției
”Misiunea mea, în calitate de viitor Președinte al României, ținând cont și de calendarul electoral, este ca, în anul 2015, să relansez și să impulsionez finalizarea dezbaterilor cu privire la schimbarea Constituției”.
Regionalizare și descentralizare
”Ca Președinte al României, voi relua temele regionalizării și descentralizării. În 2014, încercarea de a construi un mare proiect național pe tema regionalizării a eșuat, pe de-o parte datorită destrămării alianței politice aflate la guvernare, pe de altă parte, ca urmare a unei viziuni extrem de simplificatoare a actorilor implicați în acest proces”.
Relația cu Republica Moldova
”Ca Președinte al României, îmi propun să construiesc un consens politic și social pentru a fixa ca prioritate națională parcursul european al Republicii Moldova, care a fost și va rămâne o temă majoră a României în context european”.
Sursa: https://www.presidency.ro/files/userfiles/Program-prezidential.pdf
Mi se pare doar mie sau ”România lucrului bine făcut”, din care am citat mai sus, s-a transformat în ”România lucrului ne-făcut”?
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Modificarea Constituției , Dacian Cioloş , Călin Popescu Tăriceanu , Republicii Moldova , Liviu Dragnea , klaus iohannis , Traian Basescu , Dezvoltare Durabilă , alegeri , Republica Moldova , Administraţiei Prezidenţiale , Pentru Sibiu , Gabriela Firea , Centenarului Marii Uniri , Strategia Naţională Anticorupţ , Președinția Consiliului Uniuni , Preşedinţiei României , Ca Președinte , Convenției Națiunilor Unite , Platforme Naționale Comune , mandat
Vizualizari: 3994
Ultimele comentarii
Acum 8 ore
Gogu
Acum 8 ore
Emil
Acum 8 ore
Justin
Acum 8 ore
Marius
Acum 8 ore
Tzepe. tzepe ...