Cu un Huet pietonal nu rămâne summit-ul în centru

Un prim efect al summit-ului european de la Sibiu a fost acela de re-câștigare a unei mândri locale, reinstaurată asupra celor din acest oraș de când cu Capitala culturală europeană. De atunci, sibienii au ”vânat” oportunitățile de a fi primii din țară la orice și - chiar dacă de multe ori nejustificat – foloseau astfel de premiere ori situații inedite pentru a-și hrăni orgoliul în măsurarea nivelului de trai și civilizație.

Prin urmare, încă dinainte ca summit-ul să aibă loc, mândria locală a renăscut prin toate cartierele: orașul nostru va găzdui primul summit european organizat în România, în calitate de țară care deține președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene. Orgoliul local – absolut de înțeles până la un anumit punct – a fost apoi pur și simplu gâdilit suav de o organizare impecabilă a summit-ului. Totul a decurs atât de natural și de pozitiv, încât buna organizare a devenit un lucru vizibil. Nu o spun eu, ci un jurnalist care de 30 de ani lucrează la Bruxelles și asta face: participă la toate summit-urile liderilor europeni, de peste tot.

Tot un efect imediat al summit-ului a fost hotărârea Consiliului local reunit în ședință extraordinară zilele trecute: piața Huet a devenit zonă pietonală. Gata cu parcările, să ne bucurăm de o piață liberă. Inițiativa primarului Astrid Fodor – demult cerută de sibieni, cei mai activi fiind cei de la Piețe libere – are și o conotație simbolică: în Piața Huet parcau angajați ai Primăriei, rezidenții sau cei cu birourile prin centru, prin care se strecurau și cei care aveau la cine ”apela pentru un serviciu” în Primărie. Prin urmare, și cei din Primărie ”coboară” în rândul poporului, când vine vorba de vânarea unui loc de parcare (deși, dacă analizăm la rece, cei din Primărie vin la serviciu la primele ore ale dimineții, când locuri de parcare se găsesc berechet în centru. Deci tot cei ”care au treabă din când în când” prin centru vor fi cei care nu vor mai găsi locuri de parcare). Dincolo, însă, de orice cârcoteală ar putea fi pusă pe seama deciziei, consider aceasta este una foarte bună.

Bine, dacă tot s-a eliberat Piața Huet pentru că s-a văzut că așa arată mai bine, poate ar fi cazul ca administrația locală să pună în ordine și felul în care sunt amenajate terasele din zonele pietonale. A respirat tot centrul după ce terasele cu forme de șuri au fost, temporar, interzise. Însă imediat după ce summit-ul a trecut, a reînceput re-construirea: fiecare, după cum a reușit să convingă reprezentanții administrației, ridică după câtă inspirație a avut tot felul de construcții în care să adăpostească pe o perioadă cât mai lungă turiștii. Deși Sibiul are un regulament în ceea ce privește amenajarea teraselor, acesta nu este respectat când vine vorba de aspect. Iar centrul istoric pietonal este din nou obturat de zecile de terase-șură. O regândire a regulamentului aflat în vigoare acum și care are deja zece ani se impune.

Tot din zona ”deciziilor care pot fi luate imediat” mai sunt o serie de zone în care Primăria poate interveni acum, după summit-ul în care a și experimentat multe. Cum ar fi funcționarea serviciilor de întreținere a domeniului public. E adevărat, au fost câteva zeci care au muncit peste program multe luni înainte de summit, dar administrația locală, prin tot ceea ce înseamnă aceasta, are sute de angajați. A devenit evident, cu ocazia evenimentului european, că un program de intervenții riguros alcătuit și urmărit poate produce extrem, extrem de rapid efecte. De la a vopsi un stâlp la a așterne un nou strat de covor asfaltic cu menținerea gurilor de canal la nivel, care să și fie rapid marcat, în Sibiu lucrurile se pot desfășura în termene acceptabile. Primăria merită laude pentru cum și-a administrat partea de organizare a summit-ului, dar ar fi bine să și le primească și în continuare.

Cu alte cuvinte, dincolo de felicitările care se cuvin celor din administrația locală pentru tot ceea ce a fost bun la summit, ar fi de așteptat din partea celor responsabili să vedem și alte urmări imediate, ca urmare a experienței europene dobândite în ultimele luni. Căci, până să vedem noi ”efectele acelea importante, cu noi evenimente de anvergură” aici în Sibiu, se pot ivi cu mai mult succes efectele acestea mai ”mărunte” și imediate.

PS: Au tot apărut discuții după summit – nu de mare amploare, din fericire – despre cei care ar trebui să își aroge tot ceea ce a fost pozitiv în acel eveniment care va rămâne în istoria orașului. După cunoștințele mele, sunt foarte, foarte mulți care au pus umărul. De la cei 4.700 de detașați la Sibiu în diferitele structuri de ordine, pază și securitate cu ocazia summit-ului, la cei din Primărie, la cei din Guvern - prin Ministerul Afacerilor Externe și alte structuri. Mediul academic prin Universitatea ”Lucian Blaga”, Consiliul Județean, Prefectura, medicii și asistentele care au muncit mult mai mult și înainte, dar și în timpul summit-ului, electricienii, dar și angajații unor firme private din zona infrastructurii, din toate zonele se pot găsi oameni care au muncit în plus și mai bine pentru un eveniment foarte fain. Și merită sancționată lipsa de reacție a Ministerului Turismului, care s-a trezit cu sute de jurnaliști din toată lumea reuniți la un loc și a ratat cu brio o oportunitate. Fie și numai un panou de fotografiere ”năstrușnic” amplasat în zona frecventată de presă ar fi însemnat o promovare în zeci de țări cu un minim efort financiar. Bogdan Trif, sibianul actual ministru al Turismului care a promis multe și cu voce tare cu multe luni înainte de summit, a ratat cu brio să facă ceva măcar pentru orașul său, dacă nu pentru toată țara.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube