ULBS-50 de ani. Rectorul, către primar: Poate aș reuși să vă răpesc promisiunea de a ne mai da vreo două-trei autorizații de construcție

La 50 de ani ai Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, într-o sală plină cu oficiali străini, diplomați și rectori, s-a discutat despre cum s-a dezvoltat universitatea sibiană în jumătate de secol, dar și despre problemele birocratice pe care le întâmpină instituția în dezvoltarea infrastructurii acesteia - chiar dacă tangențial și chiar dacă zâmbind.

În discursul său, rectorul Ioan Bondrea a amintit despre colaborarea universității pe timpul fostului primar Klaus Iohannis și despre parteneriatul cu actuala conducere a primăriei Sibiului.

„Sibiul a fost și este un oraș al educației și culturii. De mai bine de 800 de ani a avut n permanență dorința de a ridica nivelul de cultură al locuitorilor lui, știind că ceea ce înseamnă cunoaștere înseamnă și putere”, a spus Bondrea.

Acesta a precizat că „adevărata cărămidă” a universității sibiene a fost pusă după refugigiul universității din Cluj la Sibiu, în urma dictatului de la Viena. „Acest moment este unul important pentru ceea ce a însemnat spiritul academic din Sibiu. A făcut ca locuitorii Sibiului să se gândească că e necesar să avem în orașul nostru o universitate. Așa a luat ființă în 1969 Facultatea de Istorie la Sibiu, apoi Filologia, Drept, Mecanica...”, a amintit Ioan Bondrea.

A urmat difuzarea unui film de prezentare a universității, ca parte a istoriei orașului Sibiu, cu genericul „O mie de identități, o singură universitate”.

Iohannis: Autonomia universitară este un pilon central

De la tribuna centrală a vorbit președintele Klaus Iohannis, care a încercat să pomenească atât despre activitatea sa de la Sibiu, cât și să menționeze despre cum vede situația învățământului actual, amintind și câteva teze din campanaia sa electorală, în care se află pentru a candida pentru al doilea mandat la președinție.

„Aici, în Sibiu, s-a construit în jurul universităţii un ecosistem funcţional din care fac parte actori din mediul economic, din societatea civilă şi din administraţie. Este un caz fericit unde politicul are parte de o provocare aparent simplă, aceea de a nu strica acest echilibru. Extrapolând, decidenţii politici de la centru nu prea au reuşit să facă faţă provocării de a se abţine în a da legi care mai mult strică decât ajută. Când am demarat consultările pentru proiectul "România educată" a devenit evident că una dintre problemele fundamentale ale sistemului nostru de învăţământ este producţia de legi incoerente pe bandă rulantă. Efectele acestui mod păgubos de a legifera se văd în special în învăţământul superior, acolo unde autonomia este un pilon central în creşterea calităţii atât în educaţie, cât şi în cercetare. De exemplu, universităţile nu pot în multe cazuri să cheltuie banii pe care îi obţin ca urmare a includerii fondurilor de care ar trebui să dispună în procedura de calcul a deficitului naţional. Foarte ciudat. Fără a descătuşa potenţialul managerial şi creativ al universităţilor româneşti nu avem şanse reale de a deveni competitivi într-o economie bazată pe cunoaştere", a afirmat şeful statului în Aula Magna a ULBS.

„După ce o bună parte a tranziţiei am parcurs-o cu o economie a cărei competitivitate era în bună parte generată de costul scăzut al forţei de muncă, acum suntem într-o altă etapă în care pentru a construi o Românie dezvoltată, o Românie prosperă este nevoie de o schimbare de paradigmă. Trebuie să generăm valoarea adăugată, să construim reţele de colaborare internaţională şi să avem un număr suficient de specialişti pentru a stimula o creştere economică sustenabilă. Multe dintre aceste obiective pot fi atinse doar prin creşterea simultană a calităţii şi a participării la învăţământul superior (...)”, a mai adăugat Iohannis.

Fodor: Marii investitori vin în orașele unde este o universitate

Primarul Sibiului, Astrid Fodor, a fost chemată de recotrul Bondrea pentru a ține un discurs cu precizarea că „ moștenit lucruri bune de la dl primar Klaus Iohannis”. Una dintre moștenirile la care s-a referit rectorul a fost de continuare a parteneriatului dintre ULBS și Primărie. Astrid Fodor a fost de acord cu faptul că „universitatea este un pilon impotant al comunității sibiene care a avut și are un rol important în dezvoltarea orașului nostru”, subliniind că „marii investitorii se duc acolo unde există centre universitare care le pot asigura o parte din forța de muncă cu un nivel superior de calificare”.

„Mediul academic performant în Sibiu este unul din facotrii care atrag tineri din țară, mult dintre ei alegând să rămână în Sibiu”, a mai spus Astrid Fodor. Oportunitatea de a crește profesional și posibilitatea de afirmare sunt în opinia primarulu iSibiului două elemente care pot fi argumente serioase „pentru a ne păstra tinerii în oraș și în țară”.

„Dați-ne niște autorizații de construcție”

După intervenția lui Fodor, rectorul ULBS a ținut să-i ceară, în fața întregii țări, un lucru de care depinde dezvoltarea instituției din punctul de vedere al infrastructurii:

„Suntem la ceas aniversar și poate aș reuși să vă răpesc promisiunea de a ne mai da vreo două-trei autorizații de construcție”. (sala a zâmbit)

Ioan Bondrea s-a referit la proiectul de extindere a clădirii Facultății de Inginerie, dar și alte proiecte care întârzie se se dezvolta la universitate din cauza birocrației la care s-a referit și în ultimul interviu acordat Turnul Sfatului. Nu se știe dacă Ioan Bondrea a reușit să „răpească” promisiunea primarului.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).