Sibiul conduce în clasamentul național al mortalității COVID. Morți fără explicație

176,5 persoane la suta de mii de locuitori au decedat în urma infectării cu SARS CoV-2, în județul Sibiu, de la începutul pandemiei. Sibiul se află pe primul loc într-un clasament național, locul secund fiind ocupat de județul Brăila, la 13 decese distanță. Vorbim de decese raportate la suta de mii de locuitori, de la începutul pandemiei.

În februarie suntem pe doi la mortalitate, depășiți de Maramureș. Unde incidența cazurilor la suta de mii de locuitori este dublă

În luna februarie, lună în care în județ a fost până acum o medie de 53,2 de cazuri zilnice, rata extrem de ridicată a deceselor continuă. Suntem depășiți, într-un clasament național doar de județul Maramureș, acolo unde o rată extrem de ridicată a cazurilor a provocat 96 de decese, ajungându-se la 20,9 decese la suta de mii de locuitori, față de Sibiu unde mortalitatea era la 19 februarie de 9,5 decese la o sută de mii de locuitori. Vorbim aici de rata deceselor la suta de mii de locuitori. Diferența dintre Maramureș și Sibiu ține de faptul că acolo incidența cazurilor a fo154,8.st în februarie de 363,4 cazuri la suta de mii de locuitori, de două ori mai mare decât în Sibiu: 154,8.

Sibiul, pe locul 14 la mortalitatea raportată la numărul de cazuri

Dacă scoatem numărul populației din contextul discuției și ne raportăm strict la numărul de decese din numărul de cazuri de infectare cu SARS CoV-2, Sibiul se află pe locul 14 la nivel național. De la începutul pandemiei, până în 19 februarie, în județ au existat 18.949 de cazuri în urma cărora s-au produs 708 decese, rezultând o rată a mortalității de 3,81%. Mai ușor de înțeles, la 26,19 cazuri de COVID, în județ s-a înregistrat un deces. Media națională, din acest punct de vedere, este de 37,66 de cazuri la un deces. În România, de la începutul pandemiei și până în 19 februarie, dată la care am reușit centralizarea datelor pe toate județele, la 37,66 de cazuri a survenit un deces. Cu 11,47 mai multe decât în Sibiu.

Fără explicații

Odată centralizate aceste date am solicitat posibile explicații instituțiilor care au un rol în această pandemie. Instituția Prefectului și-a declinat responsabilitatea către Direcția de Sănătate Publică. DSP-ul a spus că aceste lămuriri pot fi aduse mult mai clar de către Spitalul Clinic Județean de Urgență, instituția la care ajung cele mai multe și cele mai grave cazuri de COVID. Însă nici aici nu s-au găsit multe lămuriri. ”Doctorii noștri specialiști au spus că nu pot comenta în lipsa unor cifre oficiale, a unor statistici clare privitoare la pandemie”, a venit răspunsul.

”Asta cu populația e scoasă de cineva, e scrisă pe genunchi”

Ne-am încercat norocul și am solicitat lămuriri vorbind direct cu medicii implicați în tratarea pacienților cu COVID din județ. Noroc, pentru că atunci când subiectul discuției este legat de COVID-19 există o serie de proceduri stricte de comunicare, iar toate datele sunt transmise prin purtători de cuvânt, către Instituția Prefectului. Ce se poate comunica în afara acestui spațiu e considerat noroc, ori eroism sau iresponsabilitate, depinde cu cine vorbești.

Din cauza acestor proceduri, care în cazul de față nu s-au mai respectat, dar și a subiectului care irită medicii din județ, discuția pe care am avut-o cu unul din principalii doctori din județ care se ocupă de cazurile COVID rămâne anonimă, în sensul în care nu vom divulga numele persoanei. Doctorul în cauză a declarat că oficial nu comentează acest subiect, însă punctul său de vedere l-am considerat relevant în contextul acestui subiect. În principal, concluzia e simplă: nu există statistici oficiale, iar să raportezi decesele la populația județului e o prostie, pentru că nimeni nu știe ce populație are Sibiul.

”Până la urmă noi suferim, cadrele medicale”

Încercăm să aflăm niște răspunsuri cu privire la numărul mare de decese în urma COVID, înregistrate în județ. Există o statistică ce ne plasează pe primul loc la decese, raportat la numărul de locuitori.

Doctor: Nu a făcut nimeni nicio statistică. Statistica aia cu morții la suta de mii de locuitori... Dumneavoastră știți ce populație are Sibiul? Dumneavoastră știți câți stau fără buletin în Sibiu? Asta cu populația e scoasă de cineva, e scrisă pe genunchi.

Sunt date ale INS (Institutul Național de Statistică). După ele se calculează inclusiv rata de incidență la nivel de localitate. Și acestea sunt greșite?

Doctor: Bineînțeles. Când s-a făcut ultimul recensământ?

Acum 10 sau 11 ani.

Doctor: De 10 - 11 ani. Eu nu știu de ce dumneavoastră ca și presă mușcați la asemenea lucruri.

Aceeași situație există și în alte județe. Dacă la noi sunt eronate, la fel se întâmplă și acolo.

Doctor: Se poate face statistică pe mortalitate la cazuri internate la ATI, la cazuri testate pozitiv.

Inclusiv la această raportare, rata mortalității pe Sibiu e foarte ridicată în comparație cu alte județe.

Doctor: E un site și o să vedeți că noi avem mortalitate undeva la 3,5% din cazurile raportate și peste noi se află și Timișoara, Bihorul are peste 5%, de exemplu. Baia Mare are 5%. (n.r. în realitate, Sibiul ocupă locul 14 din 44 de județe)

Pe ce perioadă?

Doctor: De la începutul pandemiei.

Pe luna februarie e 5,62% (n.r. dată valabilă la data interviului)

Doctor: Noi suntem undeva la mijloc. Probabil că nu i-a raportat pe caz de COVID. Și asta e altă problemă, cum îi raportezi. Dacă omul îți face infarct, ceea ce nu e o raritate în COVID, pentru că apar tot felul de tromboze și dacă tu dai că a murit de COVID, ceea ce e corect e trecut la statistică, iar dacă spui că a murit de infarct, ceea ce și asta e corect, atunci nu mai e trecut la statistică.

Bănuiesc că există o directivă în care aceste cazuri se raportează la fel, în toate spitalele, nu într-un județ într-un fel și în altul altfel.

Doctor: Nu există nicio directivă. Diagnosticul de deces se stabilește de către medicul curant în acest caz. În certificatul de deces sunt trei puncte. Unu e cauza directă a decesului. Doi e cauza care determină cauza directă a decesului, iar la trei sunt alte boli pe care le-a avut pacientul. Dacă ai un deces cu COVID și cu infarct miocardic, poți să treci la unu bronhopneumonie cu COVID, la doi infarct miocardic și se socotește în statistică sau poți scrie infarct miocardic la unu și la doi COVID, și în acest caz nu se mai socotește decesul la COVID.

”Păi cum puteți face statistică, pentru că nici nu s-a terminat luna?”

O altă problemă ar putea fi populația care vine din alte județe? Pacienți aduși la ATI Sibiu în stare gravă?

Doctor: Trebuie raportate și acelea, pentru că noi mi se pare că am avut de la început în jur de 19 mii de pacienți, în total, de la începutul pandemiei. Dar noi am primit foarte mulți pacienți din alte județe care nu se mai socotesc la cei testați la noi, dar la morți se socotesc. Am primit destul de mulți, să știți. Dacă ai 50 din alte județe, te ridică imediat.

Și bănuiesc că sunt aduși în stare gravă.

Doctor: Da, toți care au fost aduși au fost în stare gravă și aproape toți au murit. Mai ales din decembrie, de când s-a deschis ATI-ul în sistemul modul, aveam 12 locuri de COVID și de atunci avem 22, am primit mult mai ușor pacienți din alte județe. (n.r. Este de subliniat faptul că în lunile noiembrie și decembrie, când capacitatea ATI Sibiu era maximă au existat mai multe cazuri care au fost transportate la alte spitale din țară sau străinătate)

Totuși se vede o problemă. Vorbim acum de procentul de decese din numărul de cazuri. În decembrie și ianuarie, când au fost foarte multe cazuri zilnice, motalitatea a fost de 5,79%, respectiv 4,52%. În februarie, când sunt în medie 50 de cazuri zilnice, procentul de mortalitate e aproape același. Cum se explică?

Doctor: Păi cum puteți face statistică, pentru că nici nu s-a terminat luna?

Până la data x. Vorbim de o statistică pe luna în curs, o medie.

Doctor: Nu are nicio relevanță din punct de vedere statistic.

Putem face și la 14 zile, dar avem aceleași rezultate. Acum avem multe decese și foarte puține cazuri, față de lunile precedente. Despre asta e vorba.

Doctor: Nu sunt aceleași date. O statistică, indiferent pentru ce o faci, cu cât sunt mai multe cazuri cu atât valoarea statistică e mai exactă. Că dacă ai doi oameni și unul moare înseamnă că ai 50%.

Corect.

Doctor: Dacă ai 2.000 de oameni și mor 50, nu mai ai aceeași statistică.

Nu e același lucru, vorbesc de o medie. Eu încerc să vă spun că oricum ai calcula, în ultima perioadă, procentul de persoane decedate din numărul de cazuri e foarte ridicat. E mai ridicat sau tot pe acolo, față de lunile în care erau mult mai multe cazuri.

Doctor: Posibil.

Inclusiv pentru asta căutam o explicație. Mă gândesc că o explicație poate fi dată prin persoanele aduse din alte județe. O alta, eventual, dacă virusul face daune mai mari în ultima perioadă, noile tulpini.

Doctor: Asta nu o putem stabili decât dacă se dozează anticorpii și se dovedește că titlul de anticorpi e mare sau nu există, dar nu poți să spui că e mai bine sau mai rău.

”Pacientul a luat boala și gata. Nu toată lumea care umblă prin ploaie se udă la șosete”

Nu există un tratament comun? O procedură-bază după care se aplică tratamentul?

Doctor: Ar fi trebuit să știți asta, nu există o terapie specifică. Nu s-a dovedit un antiviral, o terapie antivirală care să fie eficientă împotriva COVID. Toate terapiile care se fac nu sunt științifice. Nu ai cum să compari dacă și-a făcut efectul terapia sau nu și-a făcut efectul terapia. Nu sunt specifice. Deocamdată ce s-a dovedit că este eficient este terapia anticoagulantă și terapia cu cortizon pentru care e un protocol și se face stas. Dar terapia antivirală nu există la momentul actual. Nu există. Ce să compari? Mere cu pere? Nu ai cum.

Se testează tot felul de medicamente dar niciunul nu a dovedit eficiență. Inclusiv terapia asta pe care presa a bătut mult toba, iar aparținătorii ne presează cu plasma hiperimună. A fost o idee, din punct de vedere teoretic ar fi putut avea succes. Dar practic s-a dovedit că nu are succes. Dimpotrivă, la pacienții foarte gravi le face rău. Trebuie foarte mult discernământ și multă responsabilitate să dai în presă ceva pe tema asta. Până la urmă noi suferim, cadrele medicale.

Eu cred că pacienții suferă, în primul rând.

Doctor: Pacientul a luat boala și gata. Nu toată lumea care umblă prin ploaie se udă la șosete. Nu toată lumea face COVID. Anul trecut eram eroii spitalelor, eroii națiunii, noi infecționiștii, anesteziștii, toți ăștia, anul ăsta suntem cei mai mari ticăloși.

Asta nu am văzut. Cine a zis că sunteți cei mai mari ticăloși?

Doctor: Toți. Inclusiv doamna aia, pupăza aia de la PNL, Țurcan. Cum o cheamă? Turcan, Țurcan. Că doctorii au sporuri prea mari. No! Mai mult ce să zic? Dacă la nivelul la care e ea scoate pe gură așa ceva, atunci noi suntem cei mai mari ticăloși. Dacă presa și alimentează așa ceva și zice că ăia nu fac, că acolo e mortalitatea e nu știu cât. Nu ai cum să faci nicio analiză, pentru că sunt extrem de mulți factori. Analizele se vor face, vă spun eu când, la anul. Atunci se va ajunge la concluzii ce am făcut bine și ce am făcut rău. Acum suntem în situația în care fiecare, după propria conștiință și după propriile cunoștințe încearcă să facă cât mai mult bine și să nu facă rău. 

A crescut media de vârsta a celor decedați de Covid

Datele legate de sexul și vârsta persoanelor decedate, precum și vârsta persoanelor depistate pozitiv nu mai apar în buletinele zilnice emise de Instituția Prefectului de ceva vreme. Totuși, acestea sunt oferite, la cerere. Astfel, am putut vedea că primele 53 victime ale pandemiei din luna februarie au o vârstă medie de 72,71 de ani. Au fost 32 de bărbați și 21 de femei. Media vârstei bărbaților decedați în februarie este de 69,56 de ani, iar cea a femeilor este de 77,52 de ani.

Față de perioada septembrie – noiembrie, perioadă în care există date legate de vârsta persoanelor decedate se poate constata o mărire a mediei persoanelor decedate. Dacă în septembrie, media era de 71, 71, în octombrie – 71,14, iar în noiembrie – 71,81, în luna februarie situația s-a îmbunătățit cu un an: 72,71.

În această lună, cele mai tinere persoane care au decedat în urma infectării cu SARS CoV-2  sunt un bărbat de 42 de ani și o femeie de 44 de ani. Mai există două persoane decedate care au sub 50 de ani, doi bărbați de 46 de ani. În categoria de vârstă 50-59 de ani sunt șase persoane. În categoria 60-69 sunt șapte persoane, în categoria 70-79 – 18 persoane, în categoria 80 – 89 – 16 persoane, iar peste 90 de ani sunt doar două persoane decedate, două femei de 91 și 97 ani.

NOTĂ: O parte din datele statistice din acest articol au fost preluate de pe site-ul graphs.ro, care preia cifrele emise de instituțiile abilitate ale statului. Alte analize sunt realizate de Turnul Sfatului prin înregistrarea datelor transmise de Instituția Prefectului Sibiu de la începutul pandemiei.

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

2 comentarii

MDCCCLVII

Acum 2 luni

1857 scrie pe frontispiciul mândrei capitale europene, pardon capitala mortalitatii . 7 ani GLORIOSI cu fodor la primarie, peste 15 ani cu fdgr + pnl majoritari in consiliul local si consiliul judetean, si primaria are ca preocupare votul urbei ca destinație turistica europeana MORTALA, in vremuri in care si granitele sunt inchise.
Raspunde

MDCCCLVII

Acum 2 luni

pe frontispiciul principalului spital al municipiului si judetului
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus