O fi bine, o fi rău?

Simpatizanții dreptei tună și fulgeră la adresa peneliștilor și președintelui Iohannis  acuzându-i de trădare. Pe bune. Le-a pregătit un așternut călduț iar ei au aruncat pătura. Așa e. În loc să cânte la vioara întâi, acum secondează la pupitru II. De când lumea, aroganța, fudulia, ambiția prostească (personală sau de grup) se plătesc. Trădarea - dacă e s-o tratăm ca atare – nu-i cu PSD, ci cu USR. Îndată ce au torpilat firava alianță de dreapta (imposibilă fără UDMR) era cea de a doua alternativă pentru a se menține la guvernare. O fi bine, o fi rău? Președintele Iohannis părea mulțumit. La vederea „mesei” majoritare pare că-i râdeau ochii.

Noua alianță are un mare atu și o mare obligație: majoritatea confortabilă și RESPONSABILITATEA COMUNĂ față de țară. Dacă vor gestiona țara cu bună credință, cu înțelepciune, vor învinge. Dacă dimpotrivă vor eșua, se vor clătina până la pierzanie.

Vor învinge dacă vor guverna unitar, pentru țară iar nu pentru partid sau pentru ei. E posibil așa ceva? E. Să privească puțin înapoi. Guvernările postdecembriste, cu un firav interludiu, n-au fost pentru țară, ci împotriva ei. Nu se poate guverna pe ură, pe încrâncenare, pe dușmănie, pe minciună, pe viclenie, pe speculație, pe aroganță și dispreț pentru cel de lângă tine. Competiția politică trebuie reașezată pe respect, pe refacerea încrederii. Am mai spus-o. Înainte de a fi politicieni, suntem români. Să ne arătăm demni de acest prestigios nume.

La nivelul prestației politice de până acum, guvernările în coaliție s-au dovedit neputincioase. Cu concepții politice mediocre, guvernarea în coaliție este terenul de luptă oarbă pentru poziție, pentru putere. Cooperarea solidară în scopul binelui comun presupune, pe lângă pricepere inteligență și bun simț, un anumit standard de activitate, de atașament, de respect al valorilor morale, al valorilor naționale.

Două pericole pasc (și) la temelia acestei coaliții: transformarea parlamentului și a guvernului în arene de bătălie politică pentru supremație și sacrificarea intereselor țării intereselor baroniale și mafiote.

Din păcate s-a pornit cu „stângul”. Era prilejul cel mai nimerit ca la ședința festivă de investire, partenerii să fie fair play, să-și  mărturisească încredere, să enunțe solidaritate, dorință sinceră de conlucrare. În loc să-i felicite pe liberali ca parteneri angajați pe același drum, Dl. Ciolacu i-a blamat, i-a acuzat, le-a dat cu flit. În loc să vorbească în numele coaliției, a vorbit răspicat și cu adresă doar în numele PSD. Este mai mult decât transparent ce idei stau în spatele unei astfel de atitudini. Dacă acum, la momentul de pornire, lucrurile stau așa, la ce să ne așteptăm în runda a doua când vor gira conducerea guvernului și ne vom apropia pas cu pas de viitoarele alegeri? O astfel de abordare este sugerată și celor din teritoriu. Așa spre exemplu, omul lor de vârf la nivelul județului Sibiu, (parlamentar), pune - cu o nonșalanță stânjenitoare - tot ce înfiripă cât-de-cât bine camerele legiuitoare în contul exclusiv al PSD, deși, se știe bine, sunt departe de a deține majoritatea.

O și mai mare îngrijorare stăruie în posibilitatea - dacă nu chiar probabilitatea - supunerii intereselor țării intereselor mafiote, baroniale, prin intermediul parlamentului și guvernului. Este vorba despre legi și bani. De data aceasta pot fi tentați să-și întindă o frățească mână. Toți trei - PSD, PNL și UDMR - au un trecut „glorios” în acest domeniu. De aici, posibila ezitare în adoptarea legilor menite a netezi cărarea spre normalitate, de aici și goana nebună după ministerele bănoase. Tot de aici, posibile certuri și scandaluri care pot afecta serios prestația alianței.

Cum ar putea fi supravegheați și, eventual, controlați?

În plan guvernamental, singura speranță este atitudinea și poziția pe care o va adopta primul ministru. Domnia sa nu are experiența vieții politice, cu atât mai puțin cea a implicării politice. Dar are virtutea militară. Pare un om dintr-o bucată. A dovedit-o pe front, o poate dovedi în guvernare. Pentru a stăpâni domeniul extrem de stufos al guvernării, să-și ia un grup de consilieri pricepuți, de încredere, de bună credință, posibil – ba chiar de preferat - neimplicați politic, cu sprijinul cărora să urmărească prestația ministerelor și a miniștrilor în lumina programului de guvernare. Din ce am înțeles văzând stipulațiunile protocolului care stă la baza alianței, conducerii politice a acesteia îi revine rolul decisiv  în totul și în toate. Foarte bine. Dar dacă dincolo de ceea ce stă scris pe hârtie i se vor cere decizii părtinitoare, inoportune, să le refuze cu riscul depunerii mandatului. Este nevoie de ordine și disciplină atât în viața politică cât și în viața civică. Domnia sa poate fi un garant în acest sens. Poate prefigura un nou început pentru orice fel de guvernare, inclusiv pentru cea care-i va urma.

În privința prestației parlamentare, rolul principal de observare și supraveghere revine   opiniei publice prin societatea civilă. Dar nu numai formal. Elementul de bază al societății civile îl constituie generația tânără. Tineretul, în frunte cu studențimea a încercat - cu sacrificiul vieții - în 1945 și apoi în 1989, salvgardarea țării din calea tăvălugului comunismului dur sau a celui reșapat. Spre deosebire, tineretul de azi în loc să vibreze la sentimentele patriotice și naționale, dă fuga la străini, unde va găsi probabil mai mulți bani, dar, incomparabil, va fi lipsit de căldura sufletească pe care numai glia din care te-ai născut ți-o poate insufla. Este nevoie de inițierea unei acțiuni concertate, la nivel național, de educare politică, național-patriotică a tineretului. În doi ani de școală, de la 16 la 18 ani, să fie pregătit pentru preluarea responsabilității majoratului, inclusiv a votului politic. Guvernarea unei țări se face în principal pentru ei. Să fie temeinic pregătiți atât pentru guvernare cât și pentru supravegherea și controlul acesteia.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).