Medic specialist pediatru despre mușcătura de căpușă: Sibiul este zonă endemică cu o incidență mai crescută a bolii Lyme

Dr. Samuel Bunescu, medic specialist pediatru în cadrul Compartimentului de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Pediatrie Sibiu a vorbit într-un interviu acordat Turnul Sfatului despre tot ce implică mușcătura de căpușă. Medicul lucrează de câteva luni la spital după ce și-a terminat rezidențiatul la Sibiu. Potrivit medicului în ultima lună au fost aproximativ 70 de prezentări pentru mușcătura de căpușă pe Secția primiri urgențe. De asemenea, conform unui raport trimis de reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Sibiu în anul 2020 au fost 888 de persoane din județ mușcate de căpușă, cele mai multe în lunile iunie (383) și iulie (318). În acest an s-au înregistrat 36 de cazuri de boală lyme. În anul 2021 au fost raportate 862 de persoane cu mușcătură de căpușă, cele mai multe în lunile iunie (306) și iulie (254). De asemenea s-au înregistrat 34 de cazuri de boală lyme. 

Potrivit unui studiu realizat în cadrul inițiativei „Protect Our Future Too”  în perioada 2019-2021 specific pe căpușe - paraziți externi ai oamenilor și animalelor, care reprezintă vectori pentru numeroase virusuri, rickettsii, bacterii și protozoare s-a arătat ca România este o zonă endemică. Studiul desfășurat în țara noastră a inclus 198 căpușe colectate de la 101 câini și 8 pisici, care proveneau din mai multe zone: Satu Mare, București, Iași, Bihor, Sibiu și Argeş. Toate căpușele au fost supuse unui examen molecular pentru a identifica prezența unor patogeni care pot determina dezvoltarea mai multor infecții. Studiul a arătat că cele mai frecvente specii de căpușe care atacă pisicile și câinii din România sunt: Ixodes ricinus - vectorul principal pentru microorganismele care determină borelioza (boala Lyme) și anaplasmoza granulocitară, la oameni și la animale și Dermacentor reticulatus – vectorul capabil să transmită protozoarul Babesia, care determină babesioza la animale. Dintre probele examinate, cel mai mare procent de căpușe purtătoare de microorganisme care determină borelioza (boala Lyme) a fost determinat pentru cele prelevate din Bihor (5,6%), București (3,9%) și Iași (2,3%). Cel mai mare număr de căpușe purtătoare de microorganisme care provoacă anaplasmoza granulocitară a fost observat în București (11,5 %), și Sibiu (10,9%). De asemenea, cel mai ridicat număr de căpușe purtătoare ale protozoarului Babesia, care determină babesioza la animale, a fost prelevat de la câini din Sibiu (14,1%), București (11,5%) și Satu Mare (8,7%). În acest context medicul specialist pediatru Samuel Bunescu a răspuns mai multor întrebări. 

Este Sibiul zonă endemică?

Da, Sibiul este una din zonele endemice ale României cu o incidență mai crescută a căpușei Ixodes ricinus, purtătoare a agentului etiologic care dă boala Lyme, Borrelia burgdoferi. De asemenea, în Sibiu este raportată și o incidență mai crescută a bolii Lyme.

Există anumite criterii pentru ca o căpușă să poată transmite bacteria?

În primul rând trebuie să fie o căpușă vector, adică purtătoare de bacterie, celelalte pot fi  factori favorizanți în apariția bolii. Contează și numărul de ore în care căpușa a stat atașată, zona, dar și imunocompentența pacientului, pentru că, cei mici în special, care au o imunitate mai scăzută pot dezvolta boala mai rapid, sau pot face forme uneori, mai severe.

Dincolo de atenția pe care ar trebui să o acordăm felului în care ne îmbrăcăm atunci când mergem la iarbă verde sau în parcuri, există soluții în farmacii care ar putea ține căpușele la distanță?

Da, există și sunt recomandate. Acum, la noi în țară știu că în unele farmacii sunt soluții contra căpușelor și se specifică pe aceste spary-uri, dar pot fi folosite și soluțiile de eucalipt. Este foarte important ca atunci când ne întoarcem acasă din locurile cu spații verzi să verificăm bine copiii. Locurile cele mai frecvente în care se poate găsi o căpușă sunt zonele expuse, mâinile, picioarele, dar și zona capului, a feței, a gâtului. Eu am avut pacienți la care părinții au găsit căpușa în zona păroasă a capului, fiind uneori mai greu de găsit. Atunci când îi verificăm pe cei mici trebuie acordată o atenție sporită.

Cum trebuie să procedeze un părinte care găsește o căpușă înfiptă pe copil. O scoate singur sau se prezintă la spital?

Pentru a îndepărta o căpușă în siguranță, cel mai bine este să se folosească o pensetă cu vârf fin sau un instrument special pentru îndepărtarea căpușelor. Se prinde căpușa de capul acesteia, cât mai aproape de pielea copilului. Se trage încet în sus, având grijă să fie strânsă sau zdrobită căpușa. Se curăță mușcătura cu un produs antiseptic sau se spală locul cu apă caldă și săpun.

Dacă această procedură nu poate fi urmată de către părinte sau nu a fost făcută în mod corect, în special dacă insecta a fost atașată mai mult de una sau două zile ar trebui să se prezinte într-un serviciu medical. Pentru că în Sibiu vorbim despre o zonă endemică este recomandat antibioticul ca prevenție.

Se recomandă un anumit tip de antibiotic?

Da, de obicei se recomandă doxicilina, antibiotic ce se administrează doar copiilor cu vârsta de peste opt ani, iar pentru copiii mai mici se pot găsi înlocuitori care acoperă spectrul acestei bacterii. Antibioticul se prescrie în monodoză sau pentru o zi.

Pe internet găsim o mulțime de metode de a scoate căpușa. Printre acestea se numără rotirea paiului de chibrit în jurul căpușei, se spune că fosforul o obligă să iasă, sau cu spirt, ori acetonă. Sunt sigure și eficiente aceste metode?

Singura metodă acceptată și recomandată este scoaterea căpușei cu o pensă (există și kit-uri la unele farmacii în acest sens), alcoolul medicinal este recomandat după scoaterea căpușei. Restul metodelor nu sunt recomandate și în majoritatea cazurilor nu scot căpușa integral, putând crea chiar leziuni suplimentare.

În cazul în care căpușa transmite bacteria, în cât timp apar simptomele?

Primele semne pot apărea între trei și 30 de zile, dar sunt cazuri în care simptomele pot merge nedescoperite timp de mai multe luni. Acestea din urmă sunt cazuri mai rare. Simptomul cel mai des întâlnit este eritemul migrator, fiind primul stadiu al bolii Lyme, apare la 60-90% din pacienți. Acesta este semnul principal că ceva nu este în regulă. Adică apare o pată roşiatică, rotundă sau ovalară, care se extinde treptat, marginile îşi păstrează culoarea roşiatică în timp ce partea centrală de regulă se atenuează. Apoi, poate apărea febră, poate apărea indispoziție, astenie, dureri de cap sau, în cazuri mai rare, pot apărea simptome mai grave de stadiul II sau III, aici fiind vorba despre pareze, semne neurologice, dureri articulare sau chiar probleme cardiace.

Pot apărea simptome și după câțiva ani de la mușcătura de căpușă?

Pot apărea, da. Vorbim aici despre procentul acela foarte mic în care nu apar primele simptome și apar direct stadiile mai complicate. În aceste situații este destul de greu de diagnosticat, dar se ia în considerare de foarte multe ori. În clinică au fost cazuri de encefalite sau paralizii de nerv facial fără ca părinții să își amintească, în unele cazuri, de vreo mușcătură de căpușă.

Există tratament?

Da și este foarte important să tratăm în primele stadii și atunci șansele de recuperare sunt de 90, 100%, fără să se ajungă în stadii mai grave.

La spital se prezintă copii mușcați de căpușă?

Avem zilnic copii mușcați de căpușă și aceștia rămân, de cele mai multe ori, la stadiul de mușcătură, neavând nevoie de analize suplimentare. Și eu recomand antibiotic.

Tratamentul cu antibiotic garantează că pacientul nu va avea de suferit dacă este infectată căpușa?

Din păcate, deși căpușa a fost scoasă la timp și copilul primește antibiotic preventiv, riscul de boala Lyme rămâne, deci prezentarea într-un serviciu medical în caz de apariție a eritemului, febrei, cefalee, astenie post mușcătură de căpușă este esențial.

Care sunt zonele cele mai frecvente din care vin pacienții mișcați de căpușă?

Am avut foarte mulți pacienți mușcați de căpușă care au spus că au fost la plimbare în Parcul Sub Arini, dar au venit pacienți și din împrejurimile Sibiului, sau din drumeții la munte, în principiu din zone cu vegetație unde și fauna este mai bogată. Părinții sunt de regulă liniștiți. Majoritatea au mai trecut prin așa ceva, dar trebuie să subliniez faptul că prevenția este cea mai importantă, pentru că dacă se ajunge la tratament înseamnă că vorbim de o simptomatologie care poate fi uneori alarmantă pentru părinți, mai ales dacă se ajunge la stadii mai avansate cu atingere neurologică sau cardiacă. Nu vorbim despre o incidență foarte mare totuși, unele studii vorbesc despre un procent de 1- 3% de dezvoltare a bolii după mușcătura de căpușă. Dar repet, dacă copilul a fost mușcat de căpușă si are simptome ca cele descrise anterior, este esențială prezentarea într-un serviciu medical pentru începerea tratamentului cât mai precoce.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671