Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a trimis ieri Secretariatului General al Guvernului o adresă prin care solicită Parlamentului să întoarcă legea avertizorului de integritate în Comisia Juridică și amendarea ei astfel încât raportarea cazurilor de corupție sau de încălcare a legii să poată fi făcută anonim.
Ministrul Justiției subliniază că observațiile au fost formulate ”în cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană în contextul PNRR pe Jalonul 430, ca urmare a analizei de către Comisia Europeană a proiectului de Lege”, semnalează G4Media.
Altfel spus, banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt condiționați de adoptarea acestei legi, ca o garanție suplimentară că fondurile europene vor fi cheltuite cât mai corect.
”Victorie USR!”, anunță deputatul USR Mihai Badea care semnalează că ministrul Justiției cere Comisiei juridice din Camera Deputaților să scoată din Legea avertizorilor de integritate textele care nu mai permiteau anonimizarea informațiilor.
”Ministrul Justiției a solicitat întoarcerea la Comisia juridică a proiectului de lege privind protecția avertizorilor de integritate, pentru adoptarea amendamentelor depuse de mine și colega Oana Murariu, respinse inițial de coaliția PSD-PNL.
Ce s-a întâmplat de fapt?
Nu este vorba despre bunăvoință la Cătălin Predoiu, ci despre preferința guvernului de a primi niște bani europeni de la Bruxelles în loc să plătească niște bani românești către Uniunea Europeană, sub formă de amendă pentru infringement”, scrie Badea pe pagina sa de Facebook.
În anul 2019 s-a emis o directivă europeană care obligă statele membre să protejeze la anumite standarde pe avertizorii de integritate, fiind vorba de persoanele care sesizează autoritățile sau vorbesc în public despre infracțiunile comise în instituțiile unde lucrează.
”Norma de transpunere a directivei a fost făcută franjuri în Comisia juridică a Camerei Deputaților. Atât de rău, încât era mai corect s-o denumească “Legea privind protecția ÎMPOTRIVA avertizorilor de integritate”.
Comisia Europeană și ambasadele statelor occidentale au reacționat prompt, iar ficusul de la Cotroceni s-a văzut nevoit s-o trimită înapoi la Parlament, pentru o reexaminare care să mai repare cât de cât pagubele produse de Laura Vicol.
Esențialul însă n-a fost remediat: raportarea anonimă, singura care garantează siguranța avertizorului, a rămas acolo doar cu numele, pentru că trebuie să oferi datele de contact, denumirea instituției unde lucrezi, funcția pe care o deții etc. Altfel sesizarea se aruncă la gunoi, chiar dacă este însoțită de probe solide”, notează Mihai Badea.
Prin nota transmisă de ministrul Predoiu Comisiei juridice se arată că ”textul propus de Senat poate crea controvesre din perspectiva faptului că este condiționată soluționarea raportătilor anonime de referirea la calitatea persoanei. Or, acest aspect poate, implicit, conduce, în unele situații, la identificarea avertizorului. Semnalăm totodată că Ministerul Justiției, în răspunsul la cererea de reexaminare a Președintelui a arătat că se impune revenirea la forma textului art.6 alin 2 din proiectul de Lege, astfel cum acesta a fost adoptat de Guvern”, precizează Cătălin Predoiu.
Numeroase articole publicate în Turnul Sfatului au pornit de la angajați ai diferitelor structuri ale statului care au vorbit despre problemele din sistem.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: avertizori de integritate. pnr , probleme , nereguli , institutii , Sibiu , Comisia Europeană , bani
Vizualizari: 945
Ultimele comentarii
Acum 9 ore
Gastronomul
Acum 9 ore
Sibian
Acum 9 ore
Muresan
Acum 10 ore
Till Eulenspiegel
Acum 10 ore
Micu Klein