După câteva zile petrecute printre sibieni, scriitorul Vasile Ernu simte că în orașul de pe Cibin, la fel ca și printre populația română din Cluj-Napoca, se simte lipsa de adaptare la viața urbană a locuitorilor veniți relativ de curând din diferite părți ale țării, în special rurale. După ce a ajuns la Sfântu Gheorghe, scriitorul născut în fosta URSS scrie că Sibiul ”arată ceva mai provincial și rural”.
Fără ironie ori dispreț față de țărani scrie Vasile Ernu despre ceea ce denumește el ”urbanizarea diferită”. Spre diferență de orașele Vechiului Regat, scriitorul constată că în Transilvania aglomerările urbane au o altă stratificare urbană, una care merită să facă obiectul unor studii mai aprofundate.
Această stratificare diferită este rezultatul înlocuirii populației săsești cu cea română, strict în cazul Sibiului, fenomen care continuă prin atragerea de populație în special din zonele rurale. Prin urmare, Sibiul are – deocamdată – o rețea de localnici în formare, fapt care își lasă vizibile amprentele asupra ”manifestării urbane” a comunității.
Comparația cu Sfântu Gheorghe
Pentru scriitorul Vasile Ernu, aceste urbanizări diferite sunt evidente când compară viața celor 170.000 de (relativ proaspeți) locuitori ai Sibiului cu cei aproape 55.000 de orășeni care locuiesc de câteva generații în Sfântu Gheorghe, din Covasna.
”Când vii dinspre Sibiu – oraș de trei ori mai mare ca Sfântu – ai impresia că de fapt vii de la sat la oraș. Exagerez puțin dar asta sare în ochi. În mod normal Sibiul ar trebui să fie mult mai urban - în realitate este mai rural decât Sfântu. Și asta ține nu de arhitectură, clădiri, urbanism, instituții ci de oameni. Felul în care plecarea sașilor a lăsat loc liber și au fost înlocuiți de românii veniți din rural sau de peste tot din țară lasă urme. Și asta se simte profund. Stratificarea a fost diferită - urbanizarea diferită”, scrie Vasile Ernu pe pagina sa de Facebook.
Cu o ”populație destul de rurală deloc omogenă și unitară”, Sibiul are locuri considerate ”cool”, dar în care se ascultă un folk anacronic, care ”nu se mai poartă nici la Alexandria”. ”Adică ne este jenă să o ținem pe folclor dar ascultăm ceva folclor urbanizat – prima generație de urban: țărani deghizați. Nu vorbesc cu ironie sau dispreț: ci e o constatare”, mai scrie Vasile Ernu, care pune în balanță festivalul PulzArt din Sfântu Gheorghe pentru a ilustra înclinația tinerilor maghiari, care au însă un trecut urbanistic mult mai îndelungat în urmă decât cel al majorității din Sibiu.
Scriitorul îndeamnă la o asumare studiată a condiției actualelor generații, urbane dacă e să vorbim despre Sibiu. ”Toate astea fac parte din istoria noastră: e mai decent să știi unde te afli și ce ai de făcut decât să te dai ceea ce nu ești: din asta se nasc o mulțime de complexe, provincialisme teribile, fobii, conflicte fără nicio finalitate pozitivă. Aș vrea să aud oameni competenți vorbind pe temele astea”, îndeamnă Vasile Ernu.
Născut în 1971 în Odesa (în acea vreme Ucraina era stat din cadrul URSS), Vasile Ernu este absolvent al Facultății de Filosofie de la Iași, cunoscut drept prozator, eseist și comentator politic. A înființat mai multe publicații de nișă, în ultimii ani colaborând cu instituții de presă naționale din România. ”Născut în URSS”, cartea sa de debut apărută în 2006, a fost distinsă cu ”Premiul pentru debut al României literare” și ”Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România”.
Întreaga sa postare pe acest subiect poate fi citită mai jos
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 9202
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Alte natiuni erau demult reunite - noi lucru slab
Acum 1 oră
HBomb
Acum 1 oră
Q
Acum 1 oră
Q
Acum 2 ore
Q - erau limacși