Pe parcursul anului 2022 specialiștii Muzeului Național Brukenthal au desfășurat o serie de lucrări arheologice, atât în județul Sibiu, cât și în județele Hunedoara și Argeș.
Două dintre cele mai ample cercetări din punct de vedere al suprafeței de teren vizată s-au organizat chiar în municipiul Sibiu, ambele fiind etape premergătoare dezvoltării a două proiecte îndelung așteptate de sibieni: Aqua-parkul din zona Câmpșor și Gușterlandul din Dealul Gușteriței.
Concret, proiectantul ales de Primăria Sibiu pentru a realiza documentația premergătoare, fie că vorbim despre Gușterland, fie că vorbim despre aqua-park, a avut sarcina de la Direcția pentru Cultură să realizeze și un diagnostic arheologic. Echipa de specialiști contactată a fost cea a Muzeului Național Brukenthal.
Prima dintre cele două cercetări a avut loc la finalul verii trecute în zona Câmpșor. În total experții muzeului sibian au avut de acoperit o zonă mai mare de 41 de hectare. Proiectul municipalității, deși este popular cunoscut ca aqua park, prevede piscine exterioare și interioare, un stadion pentru sportul de masă, o sală multifuncțională pentru sport, un centru spa & wellness, o bază hipică și zone extinse de promenadă și relaxare, așadar terenul este foarte întins.
”Sibiul are foarte multe situri și puncte de interes arheologic. Mie mi s-a părut interesant că în etapele de documentare premergătoare, în care am consultat hărți, documente și am realizat un plan de cercetare, am ajuns la concluzia că zona aceea era una albă arheologic. Vorbim despre lunca inundabilă Cibinului, zonă mlăștinoasă în trecut, astfel că șansele să găsim ceva erau totuși destul mici”, spune Claudia Urduzia, arheolog expert și muzeograf.
60 de sondaje mai târziu - adică un fel de șanțuri arheologice amplasate sistematic astfel încât să acopere o arie cât mai egală ca suprafață, concluzia specialiștilor a fost că au avut dreptate de la bun început. Adică n-au găsit nimic. Ce ne spune asta? Că deși zona Sibiului este locuită din preistorie și avem vestigii istorice la tot pasul, lunca Cibinului nu a fost niciodată atractivă pentru o oameni. Nici nu-i greu de înțeles de ce.
”Acum putem spune foarte sigur că în zona respectivă nu este nimic arheologic și această concluzie va fi de folos și dezvoltărilor urbanistice viitoare”, precizează Claudia Urduzia.
Iată mai jos ce vrea să facă primăria în Câmpșor și cum au săpat experții Muzeului Brukenthal:
Lucrurile sunt mult mai interesante în partea cealaltă a Sibiului, în Dealul Gușteriței. Aici municipalitatea are în vedere un centru de agrement ce va fi creat pe un teren în suprafață de aproximativ 300.000 mp. Vorbim despre tiroliene, piste de biciclete, pârtie de schi, spații de joacă și pavilion multifuncțional cu terasă. Spre deosebire de ”zona albă” din Câmpșor, aici existau numeroase izvoare istorice care îndreptățeau arheologii să se aștepte la descoperiri concrete. În Dealul Gușteriței istoricii au consemnat în trecut descoperiri care pornesc din Neolitic, trec prin Epoca Bronzului, perioada dacă-romană și ajung până în perioada migrațiilor.
În luna octombrie, pe o suprafață de 32 de hectare, specialiștii au realizat 118 sondaje. ”Aveam alte așteptări, speram chiar la o posibilă așezare, ori o locuire de epocă medievală”, mărturisește Claudia Urduzia.
Munca le-a fost răsplătită. Într-unul din șanțurile arheologice a fost descoperită o vatră de foc, iar în vecinătate o serie de obiecte ceramice. Judecând după compoziția pastei folosită la realizarea obiectelor ceramice, coroborat cu faptul că au fost prelucrate cu mâna și nu la roata olarului, experții Muzeului Brukenthal au concluzionat că vorbim despre obiecte vechi de mai bine de 3.000 de ani.
Iată cum arată obiectele descoperite în Dealul Gușteriței:
”Deși nu putem trage concluzii clare, ne putem gândi că în zonă, undeva, ar fi putut fi o așezare umană. Din acest motiv s-a cerut ca pe o rază de 50 de metri lucrările care urmează să se facă doar sub supraveghere arheologică. Dacă suntem optimiști, putem spera că acolo suntem în pragul unei posibile descoperiri. Există și alte argumente care ne sprijină ideea, cum ar fi apropierea față de minele de sare de la Ocna Sibiului, poziția favorabilă din punct de vedere geografic, zona înaltă care devine un punct strategic pentru toată valea și alte descoperiri în trecut”, concluzionează experții Muzeului Național Brukenthal.
Ambele cercetări arheologice descrise mai sus acoperă arii importante din municipiul Sibiu și au rolul de a ne ajuta să înțelegem mai bine orașul în care trăim.
În ambele cazuri vorbim despre ample proiecte viitoare, care vor schimba total imaginea Sibiului, ajutând la creșterea nivelului de trai. Însă înainte de a privi în viitor este important să știm de unde venim și ce lăsăm în urma noastră. Asta au realizat arheologii Muzeului Brukenthal în doar două din cele câteva zeci de cercetări efectuate anul trecut.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 35604
Ultimele comentarii
Acum 12 ore
Emil
Acum 12 ore
Și eu lucrez in șlapi
Acum 13 ore
Emil
Acum 13 ore
Emil
Acum 13 ore
Eu