Nu există statistică exactă. Nu e un subiect despre care e bine să discutăm. Datele nu sunt tocmai clare, pentru că există o stigmatizare din partea societății a familiilor celor care se sinucid. Iar cei decedați nu beneficiază de o slujbă normală de înmormântare. Totuși, de ce se sinucid oamenii?
Nu există o statistică exactă
Nu există o statistică exactă a persoanelor care s-au sinucis în județul Sibiu, în ultimii ani. Aceasta este concluzia după ce am întrebat mai multe instituții cu privire la ”câți sibieni s-au sinucis în ultimii ani”.
Direcția Județeană de Statistică, DSP Sibiu, Institutul de Medicină Legală, poliția și procuratura nu dețin datele complete. Motivul ține de mai mulți factori, iar cel mai important este dat de faptul că în cazul unor metode de sinucidere e dificil de asumat de către cineva dacă a existat sau nu voință în desfășurarea actului. Cazul ajunge de multe ori la un judecător, iar deciziile instanțelor nu sunt urmărite apoi de nicio instituție pentru a se realiza o analiză.
DSP Sibiu deține informații clare legate doar de cazurile de deces prin strangulare, însă nu se poate vorbi de o statistică exactă pe sinucidere. Lipsesc alte persoane, chiar dacă specialiștii spun că undeva la 80% dintre sinucigași aleg această metodă de a-și pune capăt zilelor.
”Există un cod de deces dat de medicul legist. Pentru sinucidere nu avem decât <asfixie mecanică prin spânzurare>, pentru că în alte situații nu putem vorbi cu certitudine de un caz de suicid. Dacă cineva e găsit pe șinele de tren, nu putem cunoaște dacă a fost un accident sau suicid. Sau dacă cineva ia mai multe pastile”, susțin reprezentanții DSP Sibiu.
Nici la statistică nu există date clare în această privință. În programele disponibile online apar la decese doar ”leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe”, capitol care evident că nu cuprinde această cauză de deces. O otrăvire poate fi accidentală, de exemplu.
”Foarte multe date care apar în statistică sunt date culese de către operatorii noștri din teren. Avem însă și multe date pe care le primim de la diverse instituții. Aceste date legate de mortalitate vin de la direcțiile de sănătate publică. Noi nu avem date în plus față de acestea”, spun statisticienii sibieni.
Poliția susține că datele ar trebui să fie deținute de DSP sau procuratură. Un caz de suicid este anchetat de procurori, iar un judecător dă un verdict după mai multe luni în care se consumă un întreg ritual judecătoresc. Datele din urmă, apoi, nu sunt strânse de nimeni.
Există și suspiciunea ca unele hârtii emise de medicii legiști să evite o referire la suicid, la presiunea familiei. Conform cutumelor ortodoxe, o persoană care s-a sinucis nu poate beneficia de o înmormântare clasică.
Cum se îngroapă sinucigașii
Un sinucigaș încalcă una din cele 10 porunci: ”să nu ucizi”. Chiar dacă viața pe care o iei e chiar a ta. Aceasta este una din explicațiile pentru care Biserica Ortodoxă refuză să acorde aceleași drepturi de înmormântare pentru persoanele care se sinucid.
”Viața nu este produsul materiei, ci un dar de la Dumnezeu. Din acest motiv, nu avem dreptul să luăm viață nimănui și nici propria noastră viață. Omul este chemat să ajungă la asemănarea cu Dumnezeu, să fie într-o comuniune veșnică cu Dumnezeu. Prin rugăciunile din slujba înmormântării, Biserica se roagă pentru sporirea comuniunii persoanei trecută la cele veșnice cu Hristos cel viu. Din moment ce omul refuză să trăiască viață că pe un dar în vederea dobândirii mântuirii și se sinucide, Biserica refuză să mai săvârșească slujba înmormântării pentru astfel de persoane. Trebuie să înțelegem că gestul sinucigașului contrazice conținutul slujbei de înmormântare”, precizează site-ul crestinortodox.ro.
Există însă și unele dispense. De exemplul în cazul celor care nu au discernământ.
”Sigur, atunci când vorbim de persoane bolnave psihic, care nu mai au discernământul faptelor, Biserica oficiază pentru ele slujba de înmormântare. Potrivit Canonului 14 al Sfântului Timotei al Alexandriei, preotul are datoria de a cerceta dacă cel care s-a sinucis a fost lipsit de discernământ, fiind cu adevărat ieșit din minți (adică nu a avut intenția). În Pravilă de la Govora din anul 1640 se spune: "Cine se va ucide singur de bună voie, acestuia să nu i se cânte nici să i se facă pomenirea lui niciodată, iar de va cădea fără voia lui, și va muri, acestuia să i se cânte și să i se facă pomeniri", precizează site-ul amintit.
În anul 1949, Sfântul Sinod prin Hotărârea nr. 506, privind înmormântarea sinucigașilor, a decis: ca slujba înmormântării sinucigașilor să fie făcută numai de către un singur preot, și nu în locașul sfintei biserici, ci pe marginea gropii, iar preotul să poarte numai epitrahilul, săvârșind slujba după ritual redus.
”Să nu se tragă clopotele și să nu se țină cuvântări. Celor care s-au sinucis cu bună-știință și în integritatea facultăților mintale nu li se săvârșește nici o slujba și sunt îngropați la marginea cimitirului, într-un loc anume destinat. Pentru sinucigașii ieșiți din minți se săvârșește slujba înmormântării pe marginea gropii, după un ritual redus. Nu se trage clopotul și nu se țin cuvântări", se precizează în Hotărârea nr. 506 a Sfântului Sinod din 1949.
Există însă și posibilitatea ca o hârtie de la un medic legist să permită o înmormântare tradițională, chiar și pentru persoanele care și-au pus singure capăt zilelor.
93% din sibienii care s-au spânzurat din 2021, până acum, sunt bărbați
DSP Sibiu deține date exclusiv pentru persoanele care și-au luat zilele prin spânzurare. Conform acestora, în județ au murit în acest fel, din anul 2021 și până acum 63 de persoane.
Pe ani: 25 în 2021, 21 în 2022 și 5 în primele luni ale anului 2023.
Dintre aceștia, în 93,75% din cazuri vorbim de bărbați. Sunt doar 4 femei care au decis să-și pună capăt zilelor în această perioadă de timp prin spânzurare. Cea mai mică persoană care a recurs la acest gest este o fetiță de doar 12 ani. Este vorba de un caz din Cisnădioara, din aprilie 2021.
Cea mai vârstnică persoană este un bărbat de 94 de ani, care s-a sinucis în august 2022.
Interesant este și faptul că 30% din acești 63 de sibieni care s-au sinucis din 2021 până acum au avut vârsta cuprinsă între 60 și 69 de ani. Media de vârstă a sibienilor care s-au sinucis prin spânzurare este de 57 de ani.
29 de persoane (46%) provin din mediul rural. Lunile august și septembrie sunt cele în care s-au produs, în Sibiu, în această perioadă, cele mai multe acte de suicid prin spânzurare, conform datelor DSP Sibiu. 9 sibieni s-au sinucis în luna august, iar în septembrie și-au luat viața alți 8. Urmează apoi luna ianuarie, cu 7 persoane care s-au sinucis și lunile martie și iunie, cu câte cinci. În cazul a altor 7 persoane, statistica nu precizează luna în care s-a produs actul.
”Sinuciderea ocupă locul doi în rândul cauzelor morții la adolescenți şi tineri”
Psihologul Mihai Copăceanu susține că sinuciderea prin spînzurare este aleasă cu predilecție de către bărbați pentru că e nevoie de forță.
”Pe primul loc ca metodă folosită de subiecții bărbați este spânzurarea. Explicațiile au legătură atât cu metoda cat și cu specificul unor trăsături, e o metodă care necesită forță și auto-agresiune ridicată”, susține psihologul pentru Turnul Sfatului.
”Sunt total împotriva acelor afirmații grave ”o face demonstrativ, să solicite atenția”. Nu este permis să negăm suferința unei persoane”
Copăceanu susține că e total greșit să spunem că persoanele care au un prim gest de suicid fac asta pentru a atrage atenția.
”Unde greșim noi atunci când tratam cu superficialitate și neîncredere ideația suicidală, când desconsiderăm persoana care spune că ”mai bine ar fi dacă nu ar mai trăi”.
Am întâlnit din păcate părinți care în fața unui adolescent cu suferință psihică și ideație suicidală nu acceptau ca fiind reală și autentică ideația. Este cel mai greu lucru pentru un adolescent în suferință psihică să nu fie crezut pe cuvânt ”vedeți că și dacă le-am zis, ei nu mă cred”. Sunt total împotriva acelor afirmații grave ”o face demonstrativ, să solicite atenția”. Nu este permis să negăm suferința unei persoane. O persoană fericită și echilibrată psiho-emoțional nu are niciun gând suicidal, doar una care suferință, și în mod special depresia severă. Suntem obligați să tratăm cu maximum de atenție și responsabilitate și să solicităm ajutor. O persoană cu ideație are nevoie de evaluare psihiatrică, de sprijin constant, de supraveghere 24h/24 și de psihoterapie.
În adolescență ideația suicidală este extrem de ridicată comparativ cu alte categorii de vârste. Nimeni nu dorește să moară, ci dorește să spună stop suferinței.
Conform Asociației Romane de Prevenire a Suicidului, ”În fiecare an, în lume, se înregistrează aproximativ un milion de decese prin suicid, ceea ce înseamnă un deces la fiecare 40 de secunde. Sinuciderea ocupă locul doi în rândul cauzelor morții la adolescenți şi tineri. În România, în fiecare an, se înregistrează aproximativ 13 decese prin sinucidere la 100.000 locuitori, situându-se pe locul trei în ierarhia circumstanțelor de moarte violentă””, transmite psihologul sibian.
Există și un telverde 0800 801 200 un număr gratuit unde persoanele cu ideație suicidală pot telefona și pot obține asistență specializată. Sute de cazuri sunt salvate anual.
”80% din cazurile de suicid sunt prin spânzurare”
Peste 80 la sută dintre sinuciderile din România sunt comise de către bărbați, metoda cea mai des folosită pentru suprimarea vieții fiind spânzurarea, se arată într-un raport al Institutului Național de Medicină Legală (INML) ”Mina Minovici” București, care analizează datele statistice din 2019, citat de Adevărul.
Nu se precizează însă dacă datele se referă strict doar la spânzurare sau și la alte metode, verificate ulterior de procurori și trecute prin filtrul justiției.
În 2019, anul de dinaintea pandemiei, în România au fost raportate 2.401 sinucideri, conform studiului, remarcându-se o scădere drastică în comparație cu anul 2000, când la noi în țară a fost înregistrat un record al numărului de acte suicidare, peste 3.900. Din totalul persoanelor care și-au pus capăt vieții în 2019, 84 la sută au fost bărbați, se arată în raportul INML.
Statistica INML arată că cele mai multe sinucideri au avut loc în București, unde au fost raportate în 2019 nu mai puțin de 148 de sinucideri, dintre care 53 prin spânzurare.
Medicii legiști atrag atenția că datele statistice din București nu coincid cu cele înregistrate la nivel național, în Capitală tendința fiind de creștere a numărului de persoane care decid să-și pună capăt vieții.
În țară, județul Satu Mare se află în topul numărului de sinucideri, în 2019 fiind raportate 89 de astfel de cazuri, urmat de Harghita cu 79 de cazuri și Galați cu 77 de astfel cazuri. La polul opus, județele unde au fost înregistrate cel mai mic număr cazuri de suprimare a vieții au fost Vaslui cu 15 cazuri de suicid, Caraș-Severin, cu 16 sinucideri și Călărași, cu 22 de sinucideri.
Notă: Înaintea redactării acestui articol am fost sfătuiți să nu-l scriem. ”Ar putea da idei și la alții”, a fost argumentul. A apărut în această formă pe principiul ”ceea ce nu știm, nu înseamnă că nu există”. Și nu considerăm că o persoană poate recurge la acest gest din cauza unui articol care îl condamnă și îl tratează cu seriozitate.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 2319
Ultimele comentarii
Acum 8 ore
Aci Duțu
Acum 9 ore
John S
Acum 10 ore
Emil
Acum 11 ore
Nustiu
Acum 11 ore
Leonard