Cel mai natural peisaj al județului Sibiu este otrăvit, nivelat și îngrădit. „Peisaj deschis” a fost înființată să-l salveze

Un mod de viață sănătos, unic în Europa, dictat de pașii firești ai naturii a început să dispară rapid. Agricultura intensivă a ajuns să distrugă pitorescul Podișului Hârtibaciului, zonă care -deși a fost declarată arie protejată – este amenințată de monoculturile care se întind cât văd cu ochii, brăzdate de pâraie din care viața a dispărut ca urmare a pesticidelor folosite în exces și cu animale sălbatice grăbite spre dispariție, din cauza miilor de kilometri de garduri electrice care le-au blocat căile de naturale de circulație. Pentru a salva „ultimul peisaj cultural medieval al Europei” a fost înființată o federație cu numele „Peisaj deschis”.

Specii, peisaje și meșteșuguri dispărute de mult timp în alte părți au dus la desemnarea celor 4.000 de kmp ai podișului Hârtibaciului drept arie protejată. Este cea mai mare arie protejată terestră din țara noastră. Mare parte din acest podiș este pe teritoriul județului Sibiu, zona fiind recunoscută pentru natura sa nealterată, peisajul mozaicat, dar și pentru un nivel de trai mai scăzut.

Apariția marilor companii care activează în zootehnie și agricultură a fost îmbrățișată de unii dintre localnici drept sursa de venit care să îi aducă „în rândul lumii”. Doar că lucrurile au scăpat de sub control: în locul peisajul agricol divers, dealurile au început a fi cucerite de monoculturi întinse de porumb, rapiță și floarea soarelui. Pășunile pitorești din trecut sunt acum fertilizate în mod excesiv pentru a suporta numărul nefiresc de mare al vitelor crescute pentru carne între mii de kilometri de garduri electrice care blochează circulația animalelor sălbatice.

Peisajul marilor terenuri agricole - monocultură a început să cotropească tot mai mare parte din podișul Hârtibaciului. Sursa imaginilor: Peisaj Deschis

Iar efectul nociv al defrișărilor ilegale este amplificat de desțelenirea vegetației din zonele apropiate de ape pentru a le transforma în terenuri agricole, pustiind podișul de umbrișurile care asigură biodiversitatea zonei. Așa s-a ajuns ca - în loc ca „toți să aibă de câștigat” - agricultura intensivă să limiteze profitul la doar câteva mari companii.

Astfel de movile formate în urmă cu mai bine de 10.000 de ani sunt, acum, îndreptate de către buldozere pentru a fi transformate în terenuri agricole. Sursa foto: Peisaj Deschis

Amplitudinea intervențiilor este atât de mare încât modifică radical inclusiv peisajul milenar al podișului: în satul Movile (comuna Iacobeni), de exemplu, marii agricultori au intrat cu buldozerele pentru a nivela movilele care au ajuns să dea numele satului. Este vorba de acele movile formate în urma unor alunecări de teren care s-au petrecut acum mai bine de 10.000 de ani și care mai există în doar alte câteva sate de pe Valea Hârtibaciului. În locul acestor movile acum există culturi întinse de rapiță.

Pierdem ceea ce a fost numit „un model pentru Europa”

Joachim Cotaru face parte din străinii care, acum mulți ani, au descoperit fermecați pitorescul Văii Hârtibaciului. Istoric de profesie, Joachim s-a mutat la Hosman, a obținut cetățenia română şi a devenit unul din cei mai activi susținători ai specificului locurilor. Moara Veche din Hosman, de exemplu, și-a revenit la viață ca urmare a încrederii pe care o are în faptul că tradițiile locului pot asigura o economie locală trainică. Hosman Durabil, asociația pe care a înființat-o, continuă să sprijine și promoveze astfel de inițiative.

Pentru Joachim „momentul de trezire” s-a produs în urmă cu aproximativ patru ani, când a fost publicat un amplu studiu referitor la sudul Transilvaniei, studiu care a primit numele „Echilibrul creează frumosul”. Studiul – finanțat și realizat de universități și cercetători din afara României - a fost realizat pe parcursul mai multor ani, iar în 2019 i-au fost publicate concluziile: sudul Transilvaniei este o comoară a biodiversității, un exemplu oferit Europei pentru un stil de viață sustenabil, dar care riscă să dispară dacă este urmat exemplul de dezvoltare economică fără respect față de mediu, precum în mare parte din restul lumii. Studiul a oferit și strategii de dezvoltare sustenabilă, dar a subliniat și scenariile negative care amenință inclusiv podișul Hârtibaciului.

„Sudul Transilvaniei are posibilitatea unică de a deveni un model global de dezvoltare durabilă. În timp ce multe peisaje europene și-au pierdut cea mai mare parte a patrimoniului cultural și natural în calea lor de dezvoltare spre prosperitate, Transilvania are ocazia să ajungă la un viitor mai bun pentru toți, fără a repeta greșelile din alte părți ale Europei. În timp ce alte regiuni investesc sume mari de bani în măsuri de remediere a mediului înconjurător, Transilvania este încă bogată în resurse naturale și, în acest stadiu, nu are nevoie de astfel de măsuri”, sunt concluziile de acum patru ani ale studiului „Echilibrul creează frumosul”. Între timp, echilibrul a început să dispară în tot mai multe locuri de pe Valea Hârtibaciului

Și ca urmare a acestui studiu, în urmă cu aproape doi ani, peste 20 de asociații din zonă au început să redacteze scrisori comune către marile companii zootehnice și agricole care activau în zona podișului, pentru a le solicita mai multă atenție pentru mediu și oprirea practicilor abuzive. Scrisorile au rămas fără rezultat, iar asociațiilor au început să li se alăture specialiști în biodiversitate, cercetători în acest domeniu alertați de dispariția motivelor pentru care aria protejată a fost înființată. Cu sprijinul Grupului de acțiune locală Microregiunea Hârtibaciu a fost accesată și o finanțare nerambursabilă prin intermediul căreia societatea civilă din zonă a început să se grupeze. Așa a apărut săptămâna aceasta, legal înființată, Federația „Peisaj deschis”. O grupare de asociații interesate să salveze podișul Hârtibaciului.

Departe de atenția autorităților responsabile, Podișul Hârtibaciului devine o mare zonă agricolă fără respect față de mediu și istorie, din care doar marile companii au de câștigat. Sursa foto: Peisaj Deschis

Acțiunilor celor din Peisajul Deschis li s-au alăturat și cercetători în domeniul biodiversității, care – printre altele – au amplasat numeroase camere video cu senzori, în cadrul studiilor care au inclus și măsurarea precisă a miilor de kilometri de garduri electrice. „Cu ajutorul specialiștilor am început să documentăm starea de fapt. Spre exemplu, lumea spune că și la noi sunt prea mulți urși. Dar acum, după atâtea dovezi înregistrate, putem spune că nu e adevărat, că sunt la fel de mulți urși ca și în trecut, doar că din cauza numeroaselor garduri electrice nu mai au pe unde să circule și așa ajung să intre în sate”, arată Joachim.

„Oamenii de aici trebuie ajutați să nu își vândă terenurile, să primească sprijin fiscal pentru a putea păstra specificul locului și pentru a putea dezvolta o economie locală la care cât mai mulți să participe și să beneficieze”, Joachim Cotaru

„Au îngrădit și zonele inundabile”

Mihai Barbu a pus pe harta turistică a României satul Apoș de pe Valea Hârtibaciului, unde a dezvoltat prin intermediul Villa Abbatis un centru de echitație - model. A făcut parte dintre cei care a sprijinit reînființarea unei țiglării tradiționale, o inițiativă care a atras inclusiv atenția actualului rege al Angliei, Charles al III-lea.

Și pentru Mihai, tot 2019 a fost anul în care a observat că pitorescul podișului Hârtibaciului începe să dispară. Și asta deoarece rutele de călărie, suprapuse peste drumuri de iarbă vechi de sute de ani, au început să fie blocate de mari, dense și dese garduri electrice. „Nu mai puteam ajunge la Benești, la Alțâna, la Alma Vii, de exemplu. Am glumit atunci, zicând prietenilor cu care eram «bucurați-vă de ultimele peisaje deschise». Între timp, la asta s-a ajuns: coridoarele ecologice sunt acum închise. Urși, râși, lupi și așa mai departe s-au trezit blocați de o parte și de alta a gardurilor. Au ajuns să fie îngrădite inclusiv zonele inundabile ale apelor de pe Valea Hârtibaciului. Zone cu vegetație densă, care asigurau casă bună unei biodiversități apreciabile, au dispărut ca urmare a acestor îngrădiri excesive”. În fața invaziei agriculturii intensive, Mihai spune că a achiziționat la rându-i suprafețe de teren pe care păstrează specificul divers al zonei.

Pentru a reveni la peisajul mozaicat pe care îl are zona Hârtibaciului, state bogate din Europa investesc sume imense în remediere. Sursa foto: Peisaj Deschis

Acum, Mihai Barbu face parte și din conducerea Federației „Peisaj Deschis”. El arată că, în primă fază, planul este de a atrage atenția publicului asupra pericolelor aflate în desfășurare în podișul Hârtibaciului. Următorii pași sunt de asistență juridică și legală pentru cei care au de suferit, dar și intervenții pe lângă autorități. În primul rând pentru a le obliga să aplice legea și, totodată, să aibă în vedere politici publice care să ajute oamenii din zonă să poată ocoli efectele nocive ale agriculturii fără respect față de mediu.

„Deocamdată ducem o campanie de conștientizare a situației de pe Valea Hârtibaciului. Dar, totodată, în viitor vom încerca prin această federație să susținem demersurile legale pentru respectarea regulilor impuse ca urmare a statutului de arie protejată. Norme care sunt încălcate în prezent prin îngrădiri abuzive și ocupări abuzive alte terenurilor, practici agricole care nu sunt în concordanță cu regulile ariei protejate. Locuind într-o arie protejată, sunt și avantaje, dar și responsabilități. Sunt mulți oameni din zonă care nu știu nici de unele, nici de altele. Și noi dorim să le facem cunoscute aceste lucruri. Vom oferi asistență juridică gratuită micilor fermieri care pot intra în conflict cu marii agricultori”, arată Mihai Barbu.

Imaginile care însoțesc acest articol au fost preluate de pe site-ul federației, peisajdeschis.ro. Pe acest site puteți afla mai multe informații despre acțiunile de susținere a peisajului cultural al Podișului Hârtibaciului.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro