Paradisul „îmbujorător” al Sibiului, în care tot mai mulți își bagă mașinile. „A devenit o zonă atât de călărită de toți nesimțiții”

Accesibilă printr-o drumeție cu pornire din Păltiniș, aria naturală protejată din jurul Iezerului Mare este una dintre cele mai frumoase destinații ale momentului: bujorii de munte, înfloriți în această perioadă, dau o culoare ireală versanților, într-un contrast „de poezie” cu apa lacului glaciar, a cărui nuanță se schimbă în ritm cu cerul. Pitorescul locurilor începe să atragă, însă, tot mai mulți posesori de mașini de teren, care încalcă precum „în vârful muntelui” regulile.

Ideea acestui articol a pornit, inițial, de la descrierea traseului către ceea ce, pentru sibienii care caută liniștea naturii, ar trebui să fie printre destinațiile de top ale momentului: aria naturală Cindrel și cea a Iezerului Mare. Și asta pentru că suntem în perioada în care bujorul de munte (cunoscut și sub numele de smârdar sau Rhododendron) a înflorit, colorând la propriu în roz versanții și înmiresmând aerul curat de munte cu parfumul dulce al acestor flori. La poalele versanților glaciari este Iezerul Mare, care în funcție de culoarea cerului capătă tot felul de nuanțe.

Un traseu destul de lung, având în vedere că trebuie parcursă o distanță de aproximativ 30 de km dus – întors între Păltiniș și vârful Cindrel. Dar de o dificultate medie, având în vedere că potecile nu sunt abrupte sau că înspre „paradisul îmbujorător” există inclusiv drumuri care pot fi folosite și de către bicicliștii pregătiți ori cei care pedalează pe o bicicletă asistată electric.

Traseele către Iezere și Cindrel sunt foate bine marcate

Identificarea drumului către vârful Cindrel și Iezere nu este o problemă: în cadrul programului Anii Drumeției toate marcajele au fost refăcute, sunt cât se poate de vizibile pe întreg traseul, iar pentru cei care vor să fie și mai siguri de drum recomandăm aplicația Anii Drumeției. Prin intermediul acesteia puteți obține inclusiv ghidaj audio asupra traseului, iar prin funcția „skyline” a aplicației puteți afla și numele vârfurilor care vă înconjoară la un moment dat.

Despre cum să utilizați aplicația Anii Drumeției pentru ieșirile în natură puteți citi mai mult aici: VIDEO Anii Drumeției are aplicație: de la trasee, la evenimente, puncte gastronomice locale ori cazări

Variante

Drumeția către aria protejată Cindrel și înapoi va consuma pentru cei care pornesc pe jos din Păltiniș între șapte și nouă ore, în funcție de ritmul fiecăruia, de variantele de traseu ales și, evident, de pauzele de fotografii care se vor cere tot mai des. Tocmai de aceea recomandarea Turnul Sfatului este să urcați cu autobuzul care pornește din Gara Sibiu către Păltiniș la ora 07:00, pentru a avea timp suficient să vă bucurați de peisajele drumului (autobuzul ajunge la Păltiniș în jurul orei 08:00, iar ultima cursă către Sibiu este la ora 17:30).

Din Păltiniș, puteți alege să mergeți către Cindrel fie urcând pe drumul către poiana Muncel, de unde să continuați către vârful Rozdești, fie bătătorind poteca Studenților către Poiana Găujoara de unde, trecând prin șaua Bătrâna, vă intersectați cu traseul care vine din poiana Muncel înspre vârful Rozdești (intersecția are loc în apropierea unui izvor cu un pitoresc nume: Pizda Babei).

Din vârful Rozdești traseul poate continua fie pe banda roșie – cea de creastă – până la Iezerul Mare și, mai apoi, până în vârful Cindrel, fie pe traseul care se suprapune cu drumul botezat „Transcindrel” și pe care veți ajunge la refugiul Cânaia. Iar de la acest refugiu veți avea de urcat înspre șaua care a dat numele locului, șa din care veți intra în zona ariei protejate, unde privirea vă va fi năpădită de rozul bujorilor de munte.

Urcarea din șaua Cânaia către Cindrel

Chiar dacă pot părea complicate descrierile traseelor, pentru cei care se vor pune la drum vor vedea că lucrurile sunt cât se poate de simple: toate traseele sunt bine marcate, iar indicatoarele de la intersecții oferă informații clare și despre timpul pe care îl mai aveți de petrecut până la destinație ori următoarea intersecție.

În această perioadă, izvoarele sunt extrem de bogate și de dese. Prin urmare, nu e nevoie să cărați cantități mari de apă, deoarece de la drumul către poiana Muncel, în zona Șaua Bătrâna ori a șeii Cânaia vă veți putea reumple cu siguranță recipientele. Este cât se poate de recomandat, însă, să studiați cu atenție prognoza meteo. 

Cu excepția porțiunilor de la început (cea înspre poiana Găujoara ori cea prin poiana Muncel), unde drumețul are parte de umbra copacilor, traseul traversează în special zone de gol alpin și de jnepeniș.

Semnalul la telefon va fi de regăsit în special în zona vârfului Rozdești, dar și pe porțiunile de urcare pe vârful Cindrel, vârf aflat la altitudinea de 2.244 de metri.

„Îmbujorător”

Documentarea acestui traseu am făcut-o în cursul zilei de joi, când previziunile meteo anunțau ploi ușoare după-amiaza. Am folosit pentru deplasare bicicletele asistate electric: la dus am ales să mergem cât mai mult pe Transcindrel (adică drumul prin Poiana Muncel – vârful Rozdești – refugiul Cânaia – șaua Cânaia – Iezerul Mare – vârful Cindrel), la întoarcere alegând traseul de creastă (cel marcat cu bandă roșie). 

Iezerul Mare

Cu bicicleta de munte asistată electric ( o „unealtă” care transformă experiența pedalatului într-un continuu zâmbet, aproape indiferent de pantă), excursia a durat aproximativ șase ore, cu timp îndelungat petrecut în zona lacului Iezerul Mare. O arie naturală protejată în care liniștea este pigmentată doar cu rare cântece de păsări, iar în peisaj mai dăinuie suprafețe înzăpezite. O arie naturală protejată care, în acest moment, este dominată de imaginea bujorilor de munte, al căror miros puternic plutește prin aerul curat al altitudinii de la 1.999 de metri.

Lacul glaciar cu o adâncime maximă de puțin peste 13 metri are o suprafață de 3,4 ha și reprezintă izvorul Râului Mare, izvorul principal al râului Cibin.

„Cei care merg pe Cindrel trebuie să aibă cel puțin un dram bun simț, în afară de lucrurile de bază când vorbim de o drumeție la peste 2.000 de metri: haine de vânt, haine de ploaie, încălțări potrivite”, Radu Zaharie, ghid turistic

Mașini

Aria naturală protejată Iezerele Cindrelului, la fel ca și parcul natural Cindrel are reguli clare: nimeni nu rupe nicio floare, producerea de zgomote puternice este interzisă, la fel și pășinatul ori scăldatul în lac, aprinderea focurilor – de asemenea, iar accesul cu orice mijloc motorizat este de asemenea restricționat.

Cu toate acestea, oricine va ajunge în zonă poate vedea urmele unor vetre de foc. Iar în ziua de joi, în cele aproximativ două ore petrecute în zona Iezerului Mare – vârful Cindrel, am văzut nu mai puțin de patru mașini de teren prin rezervație. Una dintre acestea a fost folosită de cei cinci pasageri și șoferul pentru a-și încărca rapid sacii de bujori culeși din rezervație: în momentul în care ne-am apropiat, cei șase s-au înghesuit în mașină și au plecat.

Profitând de peisajul larg deschis datorită căruia au vizibilitate bună, cei cu mașini de teren își strâng rapid sacii în care au rupt plante protejate și „dispar” zâmbind plini de ironie

Alte două mașini de teren le-am putut vedea de la distanță, iar cu una ne-am întâlnit chiar în buza platoului vârfului Cindrel. „Dar e interzis cu mașina pe aici? Habar nu aveam! Eu de 15 ani urc cu mașina în zona asta, credeam că numai versanții sunt protejați. Chiar, credeți că pot ajunge la Jina?”, vorbea mirat șoferul „buggy-ului” gălăgios.

„Toți nesimțiții”

În rândul iubitorilor de munte și al ghizilor montani, frumusețea peisajului din zona Iezerelor Cindrelului trece în plan secund, din cauza aglomerării de sibieni care nu respectă regulile de acces în rezervație.

„Este subiectul care ne enervează pe foarte mulți iubitori ai muntelui. În zona de platou a Cindrelului – Frumoasa – Iezere avem tot mai mulți trecători motorizați. De fapt, s-a ajuns ca numărul acestora să îl depășească pe cel al celor care ajung în zonele acelea pe jos sau cu bicicleta. Dar, din păcate, pare să nu intereseze acest lucru. Personal am început să evit să mai merg în astfel de zone tocmai pentru că mă enervez când văd atâta nesimțire. A devenit o zonă atât de călărită de toți nesimțiții și «melteniștii» încât nu mă mai pot abține să vorbesc cum vorbesc. Din păcate, nici Salvamontul nu are autoritate, doar Jandarmeria montană poate da amenzi. Acest lucru nu se întâmplă și, din păcate, acea zonă se distruge în continuu. Mi se răscolește stomacul numai când mă gândesc”, răbufnește, de exemplu, ghidul turistic Radu Zaharie.

Lucrurile se înrăutățesc de la an la an, potrivit lui, din cauză că tot mai mulți sibieni au acces la mijloace de transport care se pretează la astfel de teren. 

Potecile sunt bine delimitate și marcate

Lacul Iezer

Crucile de pe vârful Cindrel

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro