Pe vremea când transilvănenii emigrau în sud și Moldova: Credința și banii. Unde fugeau sibienii

Brașovului i se spune ”Iașov”, de locuitorii județelor vecine, din cauza numărului mare de moldoveni care au ajuns acolo pentru o viață mai bună. În Sibiu, discuțiile legate de vâlcenii care s-au stabilit aici înfierbântă spiritele pe paginile de socializare. Clujul este capitala ”regățenilor” care vor o altă viață.

Transilvania este de regulă o destinație, în ultimii ani, pentru mulți români care își caută locuri de muncă mai bine plătite și un trai mai bun, însă nu tot timpul a fost așa.

Există o perioadă din istorie în care mii de transilvăneni au trecut granița spre zone din Moldova sau Muntenia, iar în principal era vorba despre același lucru: o viață mai bună.

În secolul al XVII-lea, principele Mihail Appafy întărește paza la granița dinspre Moldova pentru stoparea migrației

”Migrația românilor din Transilvania în Moldova în secolele XVI-XVIII. O analiză fenomenologică” descrie acest fenomen și a fost scrisă de Iuliu Marius Morariu, doctorand la Facultatea de Teologie Ortodoxă la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca.

”Pe toată perioada primelor șapte secole ale mileniului trecut, există însă și un alt fenomen ce ar putea definit drept ”migrație internă” materializat prin posesiunile pe care domnii munteni sau moldoveni le dețineau în spațiul ardelean și prin cele pe care cei din urmă le dețineau în principatele celorlalți. Existența acestor teritorii, primite ca feude în urma unor tratate de pace sau unora de vasalitate, a favorizat în mod cert circulația românilor în cele trei provincii.

Ulterior, când anumiți factori de diferite naturi vor îngreuna viața vlahilor ardeleni, aceștia obișnuiți cu tranzitarea lor, vor pleca și se vor stabili pe teritoriul Munteniei sau al Moldovei.

Fenomenul migrației va cunoaște perioade de mai mare intensitate și de scădere a acesteia, în funcție de contextul politico-socio economic și de alte elemente”, precizează autorul.

Migrația ardelenilor spre Moldova a devenit un fenomen important pentru autoritățile maghiare începând cu secolul al XVI-lea la amplificarea lui contribuind răscoala lui Gheorghe Doja, cât și regimul de trai destul de greu al românilor de aici.

Numărul acestor migrații nu poate fi astăzi identificat din pricina penuriei documentare, însă faptul că în secolul al XVII-lea, principele Mihail Appafy întărește paza la granița dinspre Moldova și corespondează adesea cu primarii unor oraș precum cel al Bistriței, cerându-le ajutorul în stoparea fenomenului, denotă că acesta luase proporții îngrijorătoare, se scrie în analiză.

”Un alt eveniment determinat de nedreptăţile aplicate românilor de către saşi a avut drept deznodământ declanşarea în 1382 a unei revolte populare care a cuprins regiunea Mărginimii Sibiului condusă de cnejii Vladimir şi Cândea (din Răşinari)”, susține autorul.

Credința

După instalarea puterii habsburgice (1688), ca urmare a insistenţelor papale, autorităţile din Transilvania au trecut la aplicarea numeroaselor măsuri pentru a-i detemina pe locuitorii de naționalitate română să adopte catolicismul.

Motivul era simplu: creșterea numărului credincioşilor, deoarece acesta înregistrase scăderi prin trecerea coloniştilor la credinţa protestantă. Pe de altă parte, era de dorit să-i treacă pe români de la religia ortodoxă, care era comună cu a celor de peste munţi, fapt care putea genera instabilitate politică.

Soluţia găsită a fost aceea de acceptare a Bisericii Unite cu Roma care a luat naştere ca un compromis la nivel dogmatic în acceptarea unor norme catolice, dar cu păstrarea integrală a ritului şi cultului bizantin. Metodele aplicate de iezuiţi (cu ajutorul armatei austro-ungare şi a preoţilor care au acceptat unirea) credincioşilor ortodocşi pentru nesupunere şi neîmbrăţişarea noii credinţe, precum confiscarea şi distrugerea bunurilor, întemniţarea, numeroasele bătăi şi pângărirea ritualurile din decursul vieţii unui om, de la botez, mărturisire, cuminecarea, cununia, până la înmormântarea, prigonirea preoţilor, au fost principalele cauze care au amplificat emigraţia pe parcursul secolului al XVIII-lea.

”În lupta pentru păstrarea credinţei ortodoxe s-au angrenat pe lângă populaţia de rând şi membri ai clerului, din care amintim pe călugărul Sofronie de la Cioara (judeţul Alba), dar şi personalităţi ale Şcolii Ardelene (Inocenţiu Micu Klein, Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Simion Barnuţiu, Alexandru Papiu Ilarian, Niculae Densuşianu şi Andrei Şaguna) care au acceptat sau au fost botezaţi în noua religie rezultată”, se precizează în document.

Pe unde fugeau

Autorul precizează în lucrare că a acordat o atenție specială axelor de comunicaţie reprezentate de drumurile conturate de-a lungul văilor carpatice şi de potecile montane folosite de transilvăneni pentru a răzbate în ţarile române.

”Folosirea potecilor alpine era prioritară pentru emigranţi, deoarece acestea erau slab supravegheate şi pe care mulţi le cunoşteau pentru că erau păstori, şi astfel se făcea trecere prin aşa-numita „vamă a Cucului”, cum erau numite cărările ascunse din munţi, unde nu mai era nevoie de răvaşul de trecere, iar bunurile nu mai erau inventariate.

În localităţile din sectorul Subcarpaţilor Getici s-a stabilit un mare număr de emigranţii proveniţi din aşezările situate în depresiunile sudice transilvanene.

Din depresiunea Făgăraşului a emigrat un mare număr de populaţie de la Avrig, Porumbacu, Corbi, Viştea, Arpaşu, Ucea, Sâmbăta şi Recea care s-a stabilit în principal în sectorul Subcarpaţiilor Getici de la est de Olt şi mai puţin în cel de la vest.

Apoi din depresiunea Sibiului, de la Jina, Poiana, Rod, Tilişca, Sălişte, Sibiel, Gura Râului, Răşinari, Mohu, Veştem, Miercurea Sibiului, ş.a s-au conturat direcţii de emigrare la nivelul ambelor sectoare subcarpatice pentru că acest areal a fost un rezervor de populaţie, a cărui ocupaţie principală reprezentată prin păstorit implica un număr ridicat al şeptelului şi prin urmare necesita o suprafaţă însemnată de pajişti alpine.

Interesant este şi faptul că cel mai bine s-a conservat specificul transilvănean în aşezările „ungureneşti” (Corbi, Băbeni, Vaideeni, Polovragi, Novaci, Crasna) în care cei care le-au întemeiat au provenit în număr mare din depresiunea Sibiului.

În cazul Ţării Haţegului fluxul migratoriu nu a fost atât de puternic către Subcarpaţii Getici, ci mai degrabă către depresiunea Petroşani şi implicit culoarul Jiului de Vest, unde există aşezări sau sate pereche al cărui nume s-a format prin derivare de la cel hunedorean”, scrie în lucrare.

Galeșu din Argeș, format din săliștenii din Mărginime

Numeroase nume ale unor localități din exteriorul Transilvaniei au fost împrumutate mai ales în sud.

”Oiconimele din Subcarpaţii Geici care au un corespondent identic în Transilvania, reprezentat printr-un toponim ori un antroponim, din care amintim: Mărcuş - cartier al oraşului Câmpulung provenit de la denumirea satului Mărcuş din Covasna; Galeşu - sat component al comunei Brăduleţu (Argeş) al cărui nume vine de la satul Galeş, aparţinător de oraşul Sălişte din Sibiu; Valea Iaşului - sat component al comunei omonime din Argeş, care are corespondent pe satul Iaşi al comunei Recea, (Braşov) dar şi Iaşi numele unei proprietăţi din comuna Berevoieşti (Argeş); Vaidei - sat componet al comunei Stăneşti din Gorj omonimul său fiind Vaidei, din comuna Romos, Hunedoara. De la numele acestuia provine cu siguranţă şi derivatul vâlcean Vaideeni”, scrie în lucrare.

Mărginenii din Mehedinți

În perioada interbelică a existat o Uniune a Oierilor, iar unul dintre membrii fondatori şi membru în comitetul de conducere al asociaţiei formată de oieri pentru breaslă şi drepturile ei se numea Dumitru Suciu.

Se născuse în 1902 în Poiana Sibiului, şi în copilărie a trecut cu oile în transhumanţă prin regiunea Plaiul Cloşani, o regiune din județul Mehedinți.

Mai târziu, s-a stabilit în Bratilov unde şi-a închegat o familie. Bratilov și Titerlești, localități aflate în județul Mehedinți sunt și acum considerate ”sate ungurenești”, întemeiate de ardeleni, în special sibieni, plecați din Mărginime.

Sursa foto: Facebook / Arhiva de fotografie

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro