Hanul La Mielul Alb urmează să fie reabilitat. Urbana: „Suma totală se va împărți în funcție de cotele deținute de către fiecare proprietar”

Societatea Urbana, care administrează aproape 100 de spații cu altă destinație decât cea de locuit, aflate în proprietatea Statului prin Primăria Sibiu, vrea să reabiliteze clădirea cunoscută ca fostul han „La Mielul Alb”, începând cu învelitoarea și șarpanta. Clădirea este monument istoric, care are trei proprietari, dar care se află în prezent într-o stare avansată de degradare.

SC Urbana s-a adresat la începutul acestei luni specialiștilor din cadrul Comisiei Zonale a monumentelor istorice din Sibiu pentru a se consulta cu privire la un proiect de reabilitare a învelitorii și șarpantei imobilului de pe strada Ocnei nr. 3-5, adică a fostului Han „La Mielul Alb”.

Specialiștii comisiei au emis următorul punct de vedere:

-       Trebuie prezentat un plan pod cu marcarea degradărilor, elementelor valoroase și propuneri de conservare, restaurare și reabilitare a elementelor șarpantei;

-       Țiglele aflate în stare bună se vor refolosi;

-       Sunt necesare și obligatorii investigații de parament realizate de către personal specializat;

-       La etaj în partea stângă au fost efectuate lucrări fără avizul DJC Sibiu și este posibil ca stucaturile din camere să fie înlăturate;

-       Recent la nivelul parterului în partea dreaptă s-au făcut decapări integrale, fără avizul DJC Sibiu; este necesar prezentarea unui proiect și pentru acest spațiu.

Ținând cont că este vorba de o clădire istorică din Sibiu, care prezintă interes public, i-am solicitat directorului Urbana, Ovidiu Mircea, mai multe detalii cu privire la intenția sau planurile societății în legătură cu lucrările pe care dorește să le efectueze.

Citește și: Primăria și Consistoriul Evanghelic, acuzate că lasă un monument istoric să se degradeze: „Toți se poartă frumos până ajungem la bani”

„Mai multe apartamente decât suportă clădirea”

Potrivit memoriului de arhitectură, în care este descrisă necesitatea proiectului de reabilitare, învelitoarea, șarpanta, precum și fațada la stradă a clădirii sunt într-o stare avansată de degradare, fiind necesară și investigarea problemelor generale ale imobilului. Edificiul are valoare istorică și arhitecturală excepțională, fiind înscris în Lista monumentelor istorice, constând din mai multe corpuri, rezultate în urma unei evoluții îndelungate.

Clădirea are trei proprietari – SC Urbana SA, Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice CA și un proprietar privat.

Directorul Urbana nu a putut să ne spună dacă a fost estimată valoarea lucrărilor de reabilitare pentru monumentul istoric, deoarece nu a fost făcut un studiu în acest sens. „Așteptăm avizul favorabil de la Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) și apoi demarăm procedura”. În schimb, Ovidiu Mircea a precizat că lucrările se vor efectua etapizat, începând cu șarpanta, în funcție de deviz. „SC Urbana SA deține cota majoritară și de aceea a inițiat acțiunea de renovare. Suma totală - atât proiectare, cât și execuție - se va împărți în funcție de cotele deținute de către fiecare proprietar. Aceste aspecte au fost clarificate din start”, ne-a mai transmis directorul societății.

„Toate corpurile situate pe parcelă se află în stare avansată de degradare, datorată în principal deficiențelor de la nivelul învelitorii și sistemului de colectare a apelor pluviale, ca urmare a lipsei lucrărilor de întreținere curentă. Ca și în alte cazuri, proprietate unică a unor clădiri sau chiar parcele care a permis conservarea acestora, a fost înlocuită de proprietatea statului. După naționalizarea clădirii au avut loc reapartamentări și compartimentări nefirești ale unor spații, precum și realizarea unor instalații, fără o coordonare la nivelul întregului imobil. Cu acest prilej s-au definit mai multe apartamente decât suporta clădirea, necesitând unele compartimentări și crearea unui număr mare de noi încăperi sanitare.

În poduri s-a acumulat o mare cantitate de moloz și s-au depozitat diverse obiecte de către locatari. S-au realizat și unele compartimentări în pod care au permis și depozitarea acestor obiecte, astfel încât încărcarea planșeelor a crescut semnificativ. În mai multe zone se constată infiltrarea apelor pluviale datorată unor deficiențe ale învelitorilor și a faptului că intervențiile privind reabilitarea șarpantelor a avut un caracter local, improvizat, cu efect limitat” – se arată în descrierea actuală a situației imobilului din memoriul transmis de directorul Urbana.

„Căderile de țigle reprezintă un pericol imediat pentru trecători”.

Datele arhitectului care a întocmit memoriul arată că degradarea învelitorilor s-a produs din cauza lipsei lucrărilor de întreținere curentă periodică, ceea ce a dus la infiltrații ale apelor pluviale în apartamente: „În unele zone coamele sunt desprinse pe o lungime destul de mare. Aceste aspecte fac posibilă degradarea unor căpriori și a capetelor de grinzi care alcătuiesc planșeele de la ultimul nivel și în final prăbușirea acestor planșee. În zonele gangurilor de trecere căderile de țigle reprezintă un pericol imediat pentru trecători”.

De asemenea, se menționează că imobilul este foarte afectat și de umiditate, având în vedere că nu există subsoluri, iar unele încăperi „au nivelul de călcare la cota străzii sau sub acesta, nivelul străzii fiind crescut față de perioada edificării clădirii”.

După descrierea tuturor aspectelor negative ale clădirii, arhitectul subliniază că starea de conservare a clădirii și posibilitatea de punere în valoare a acesteia în conformitate cu valoarea excepțională a acesteia sunt afectate și de modul de depozitare a deșeurilor în diverse zone ale curții interioare și în gang. „Rezolvarea definitivă a problemelor menționate și valorificarea corespunzătoare a clădirii presupune intervenții ample, relocarea locatarilor și chiriașilor și reabilitarea exhaustivă a monumentului”, este concluzia arhitectului care întocmit documentul.

Două etape pentru reabilitare

Astfel, în memoriul de arhitectură se arată că proiectul de reabilitare se propune a fi realizat în două etape:

„În prima urgență se va rezolva etanșeizarea învelitorilor și refacerea scurgerilor pluviale. În vederea intervențiilor precum și a evaluării complete a stării de conservare a șarpantei este necesară degajarea molozului din poduri și a obiectelor depozitate. După această operație, se va investiga starea de conservarea a planșeelor de lemn, prin îndepărtarea pe porțiuni a pardoselilor din poduri, având în vedere că aceste planșee sunt realizate sub nivelul corzilor (...)”.

După aceasta, se menționează necesitatea solicitării proiectantului și a unui expert tehnic pentru a constata starea concretă de conservare a elementelor structurale ale șarpantei, eventualele zone degradate urmând să fie reparate cu elemente similare. Din memoriu mai face parte reabilitarea într-un atelier de tâmplărie a porții de lemn; reabilitarea fațadei la stradă etc.

Ca etapă de perspectivă este menționat faptul că „o reabilitare corespunzătoare a acesteia presupune refacerea apartamentării și unele schimbări de destinație, pentru valorificarea unor spații cu potențial ridicat. O primă urgență o constituie valorificare încăperilor de factură renascentistă de la parter din aripa de pe latura dreaptă a parcelei, magazia și încăperea pătrată cu stâlp central”.

Citește și articol din 2016: La Mielu' Alb și prezentul negru. Camere pe Booking, cu o fațadă jalnică

Istoric

În clădirea de pe strada Ocnei nr. 3-5 a funcționat din secolul al XVIII-lea până în preajma celui de-al doilea război mondial hanul La Mielul Alb. „Nucleul inițial al clădirii de formă aproximativ pătrată este amplasat la stradă, în extremitatea laterală stângă parcelei. Ca și majoritatea clădirilor din Orașul de Jos, nici acest nucleu, nici extinderile ulterioare nu au pivniță, aceasta fiind o urmare a faptului că terenul era inițial în mare parte mlăștinos, fiind apoi asanat progresiv (...) Erich Michael Thalgott a publicat în lucrarea sa mai multe exemple de clădiri din Sibiu și Bistrița cu acest tip de plafoane cu grinzi aparente. Faptul că în lucrarea sa a publicat releveul casei La Mielul Alb alături de puține alte clădiri, printre care Casa Haller, confirmă faptul că acest cercetător din perioada interbelică considera că edificiul se numără printre cele mai importante (...) Sub tencuiala actuală se află stratul anterior, zugrăvit galben crom care a fost martelat pentru a permite aderența noului strat de tencuială, care ar putea data din sec. XVIII. Se văd, de asemenea, mai multe straturi de zugrăveală sub cel actual”, se menționează în studiul istoric.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi