„CON-Astruim pentru agrementul Sibiului”. Povestea pistei cu șapte ani de garanție pe malurile Cibinului

La zece ani după ce a construit prima pistă de biciclete care ieșea din Sibiu – cea către Rășinari, Poplaca și înapoi în oraș -, compania CON-A a finalizat zilele trecute și amenajarea pistei de pe malurile Cibinului. Un proiect pe care constructorii de la CON-A și-au dorit să îl realizeze „deoarece reprezintă un proiect verde pentru comunitatea sibiană”.

„Încurajăm mersul pe bicicletă pentru beneficiile pe care le are asupra sănătății, asupra protecției mediului și decongestionării traficului. Realizarea pistei aduce de asemenea beneficii pentru siguranța bicicliștilor, deoarece utilizatorii de biciclete reprezintă o categorie de participanţi vulnerabili la trafic”, spune Sorin Cristea, directorul general al CON-A, constructorul pistei și una din cele mai mari companii de construcții din țară. Pista a fost dată în exploatare la 17 luni de la începerea lucrărilor, perioadă în care șantierul a evoluat de la „noi pe unde intrăm cu utilajele?”, la „reglajul fin al panourilor de informare cu senzori”.

„Practic am creat o infrastructură nouă, nu una adiacentă carosabilului. Și a presupus multe lucrări hidrotehnice, specifice construcțiilor realizate în apropierea apelor, cum ar fi cei trei kilometri de zid din palplanșe PVC, din care 80% este PVC reciclat. Rolul acestor palplanșe este acela de a opri infiltrarea apei. În final, investiția ar trebui văzută mai mult decât o simplă pistă de biciclete, fiindcă include și zone de agrement și multe dotări. Mă refer, de exemplu, la structurile de odihnă, la piațete sau echipamentele smart precum băncile unde pot fi încărcate telefoane ori stâlpii de iluminat cu camere video și sisteme Wi-Fi”, descrie Cosmina Cozma, managerul de proiect din partea CON-A.

Optimizările

Proiectul de pe malul Cibinului a început, pentru constructori, direct cu o provocare tehnică. „Noi pe unde intrăm? Care să fie accesul în albie, cum să nu îi distrugem malurile, cum să coborâm un utilaj de 50 de tone fără să îl răsturnăm în Cibin?”, amintește Cosmina.

Cosmina Cozma, manager de proiect din partea CON-A

Răspunsul vine de la tânărul Iulian Bratosin, cel care a fost șeful de șantier în cadrul acestui proiect. „Logistica a fost primul nostru «prieten». Timp de aproximativ trei săptămâni, iarna, înainte de începerea lucrărilor, asta am făcut: am bătut tot malul râului în sus și în jos, am măsurat, am trasat. Nu era vorba doar de accesul cu utilaje, ci și aprovizionarea cu materiale, locul de depozitare al acestora și așa mai departe”.

Demararea execuției avea să dovedească importanța lucrărilor de consolidare pentru viitoarea pistă de biciclete de pe malurile Cibinului. „Proiectul a fost foarte dificil din cauza terenului. Vorbim de albia unui râu, neregulată, care s-a modificat foarte mult de la momentul ultimelor ridicărilor topo pentru proiectare și până la demararea execuției. Iar pentru a ne adapta la realitatea din teren, pe alocuri a fost nevoie de detalierea proiectului metru cu metru. Echipa s-a descurcat excelent în aceste condiții, au adaptat proiectul rapid, din mers. Iar asta are legătură cu întrebarea pe care mulți ne-au adresat-o, despre rolul unor consolidări atât de ample. Acesta a fost: din cauza apei, malurile râului sunt într-o continuă modificare, fapt care ar fi dus la afectarea pistei de biciclete fără o consolidare pe măsură. Acestea sunt condițiile în care echipa s-a descurcat excelent în a livra un produs calitativ și rapid”, descrie Marius Bella Szallasy, coordonatorul execuției din partea CON-A.

Optimizările aduse de inginerii CON-A au pornit de la îmbunătățirea terenului de fundare. „Aveam de a face cu un pământ de slabă calitate, aluvionar, prin urmare am ales să întărim substratul pistei cu un strat de piatră brută, care permite și drenarea apelor din corpul pistei, deci are dublă funcționalitate”, arată Iulian, care atrage atenția: apa este principalul inamic al constructorilor. Unul din următorii pași a vizat sprijinirea taluzurilor dinspre străzile aflate de-a lungul proiectului: în locul zidurilor masive din beton a fost aleasă soluția palplanșelor metalice. „Am încercat să nu afectăm structura de rezistență a străzilor din apropiere și nici vegetația. Pentru a construi un zid de beton trebuie să sapi adânc și lat, deoarece pentru amenajarea unor astfel de structuri e nevoie de spațiu să poată intra muncitori. Asta ar fi inclus riscul de afectare a structurii de rezistență a drumului. Așa, cu noua soluție a mai fost nevoie doar de amenajarea unui șanț pentru asigurarea unui plan drept pe care să fie bătute aceste palplanșe prin pământul compactat în mod natural”, arată Iulian Bratosin, șeful de șantier.

Soluțiile alese în locul zidurilor de sprijin sunt mai prietenoase cu mediul și au permis păstrarea unor porțiuni întinse de taluz verde

Cinci km de sudură pentru un singur pod: cel rotund

Două componente importante ale proiectului dat în folosință pe malurile Cibinului sunt cele două poduri metalice: cel din capătul dinspre Gușterița al pistei (pod care face legătura între malul dinspre autostradă și cel dinspre intersecția străzilor Viitorului, Crișului și Mureșului) și cel rotund, construit peste confluența Rossbach și Cibin, un pod unic – deocamdată – în țara noastră. „În final au fost executate poduri de dimensiuni considerabile, cu o lățime de 5,5 metri”, arată Cosmina Cozma, managerul de proiect.

Și racordurile podului rotund la pista de biciclete au fost optimizate, de asemenea. „Am urmărit să lăsăm cât mai mult spațiu pentru amenajarea de taluzuri verzi, prin urmare am propus ca toate cele trei racorduri să fie tot din structuri metalice, sprijinite pe fundații de beton. Altfel, ar fi trebuit să construim niște ziduri de sprijin masive, cu foarte multe umpluturi. Vizual, zona ar fi fost mult mai încărcată. Am vrut ca proiectul să fie cât mai puțin invaziv, și în cazul acestui pod, fiind amplasat într-o zonă cu o vegetație foarte bogată”, descrie managerul de proiect.

Podul circular peste confluența dintre Rossbach și Cibin. Sursa foto: Primăria Sibiu

Podul circular a însemnat un amplu efort pentru asamblarea unor uriașe piese de puzzle cu o greutate totală de 250 de tone, construite în fabrica de structuri metalice de la Mârșa, a celor de la CON-A. „A fost executată foarte multă sudură în șantier pentru că nu am putut aduce piese prefabricate de mari dimensiuni: nu exista acces pentru un gabarit mare. Și așa am ajuns la un cordon de sudură cu o lungime totală de aproximativ 5.000 de metri, având în vedere că elementele de metal aveau o grosime de trei centimetri, prin urmare era nevoie de aplicarea a aproximativ șapte straturi de sudură la fiecare îmbinare”, detaliază inginerul Marius Bella Szallasy, coordonatorul de execuție al CON-A.

De șase ori mai mulți copaci

Constructorii de la CON-A au decis să pună în valoare și un teren ignorat, într-o primă fază, de acest proiect. Este vorba de amenajarea unei zone verzi, cu copaci, iluminat și bănci de odihnă, în spatele Spitalului de Psihiatrie, la câțiva metri de noul pod rotund. „Noi i-am spus «poieniță urbană». Băncile le-am confecționat din gabioane (coșuri din plasă de sârmă – n.r.) umplute cu piatră și acoperite cu șezuturi de lemn, adică din nou nu am folosit betoane. Această poieniță este aproape de strada Viitorului și cred că foarte mulți oameni de pe această stradă vor veni aici, pentru liniște și odihnă”, arată Iulian.

Detaliile care țin de protecția mediului și a spațiilor verzi au fost avute în vedere pe tot parcursul derulării proiectului. Care a inclus și tăierea unor sălcii plantate în urmă cu aproximativ 50 de ani chiar de către tatăl dirigintelui de șantier. „L-a durut sufletul să le tăiem. Dar, mai apoi, când a văzut cât de goale au rămas pe interior, era evident că reprezentau un pericol, acei copaci nu se mai puteau susține”, arată Cosmina Cosma. 

În cele din urmă, au fost plantați de șase ori mai mulți copaci decât a fost nevoie să fie tăiați. „Sălciile fac parte din arborii cu cea mai mare viteză de creștere. Cele plantate acum pe maluri vor ajunge, în decurs de șapte ani, la maturitate. Iar în trei-patru ani vor avea  o coroană destul de dezvoltată. Aceste sălcii au fost plantate de către noi în cursul lunii noiembrie, luna optimă pentru astfel de activități. În cadrul acestui proiect au fost plantați de la arbori înalți, la plante perene și acvatice. Taluzurile au fost, de asemenea, însămânțate”.

Ineditul asfaltului verde

Încă din faza de proiect, beneficiarul lucrării, adică Primăria Sibiu, a solicitat ca asfaltul să aibă pigment verde, pentru integrarea în «culoarul verde» al sălciilor. Tehnologia de producere a acestui tip de asfalt „colorat în masă” este specifică țărilor în care deplasarea cu bicicleta este amplu promovată, precum Olanda sau Germania, de exemplu. Acesta este primul proiect din România în care se utilizează asfalt colorat în masă, materia primă fiind adusă tocmai din Olanda.

Iar faptul că un astfel de asfalt a fost folosit pentru prima dată în țara noastră a dus la un proces destul de elaborat pentru identificarea operatorilor care să îl producă. „Tocmai de aceea aș vrea să le mulțumesc partenerilor noștri de la Dimex 2000. Ei și-au asumat logistica și organizarea și punerea în operă a lucrărilor de asfaltare. A fost nevoie de adaptări la stația de asfalt și de utilaje de dimensiuni reduse. Iar pentru că a fost vorba de asfalt de culoare verde, a fost nevoie de utilaje noi pentru așternere - un repartizor nou, neutilizat anterior la asfalt negru”, descrie Cosmina Cozma detaliile „banalului” asfalt verde.

Și pe cele două poduri a fost așternut un beton asfaltic special, care să reziste la contracțiile și dilatările structurilor metalice. 

Fiind vorba de un bitum polimerizat, adică îmbunătățit, acest asfalt va avea o durată de viață mai mare decât cel normal

Calitate

Șapte ani este garanția oferită de CON-A pentru pista de biciclete de pe malurile Cibinului. „Este unul din motivele pentru care am insistat să facem o calitate cât mai bună a infrastructurii, să îmbunătățim soluțiile propuse. Iar în acest context merită să amintim deschiderea beneficiarului, care a înțeles necesitatea unor modificări pentru ca lucrarea să arate bine mult timp de acum încolo”, arată Cosmina Cozma. 

Ea mai dă și exemplul balustradelor, pentru care, de asemenea, au fost acceptate soluții de optimizare. Inițial, acestea erau prevăzute a fi realizate din metal brut, vopsit. „Noi am propus - și a fost acceptată - zincarea întregului metal, pentru a fi protejat, iar abia apoi a fost aplicat stratul de vopsea. Pentru a convinge beneficiarul de necesitatea unei astfel de soluții a fost realizat un tronson experimental, care a fost ținut un timp în condiții de umiditate care le imitau pe cele din albia minoră”, detaliază reprezentanții CON-A.

În cazul palplanșelor metalice, soluția aleasă a fost total opusă. „Prin rugină, palplanșele se sigilează, după un prim ciclu de ruginire. Rugina devine un fel de strat de protecție anticorozivă, durata de viață a metalului fiind astfel garantată pentru minim 50 de ani”, spune Iulian Bratosin.

Calitatea a fost un obiectiv urmărit de către constructorii de la CON-A în toate detaliile acestui proiect. Merită, astfel, amintite structurile de odihnă, acoperite dintr-un compozit special (WPC), care asigură rezistență în timp și la intemperii, fiind folosit în zonele de agrement în care umiditatea este prezentă. „La construirea acestei piste s-au folosit materiale de calitate, ale căror performanțe trebuie să răspundă cerințelor de durabilitate”.

Pe noul traseu de pedalat, peste 160 de stâlpi de iluminat cu LED și conectați prin sistem de telegestiune (astfel încât să poată fi configurați de la distanță) asigură condițiile optime și pe timpul nopții. Pe toată lungimea a fost amenajată și o canalizație pentru fibră optică. Practic, un cablu de comunicație care poate fi folosit și pentru transmiterea datelor de către viitoare noi camere video.

Panourile de informare de pe traseu, pe lângă faptul că redau informații referitoare la starea vremii sau alte mesaje generate de către administrație, contorizează numărul bicicliștilor (nu înregistrează și pietonii)

M-am urcat pe bicicletă după 30 de ani

Proiectul noii piste de biciclete pe malurile Cibinului a influențat, într-un fel sau altul, și pe cei care au lucrat la execuția acestuia. „Pe mine, această pistă de biciclete m-a determinat să mă urc din nou pe bicicletă după 30 de ani. Și e adevărat: o dată ce ai învățat, nu mai uiți”, râde Marius Bella Szallasy. Iulian, șeful de șantier, a ajuns să pedaleze zilnic pe pistă în săptămânile de dinainte inaugurării, dar în gând tot podul rotund, „făcut pentru prima oară la noi în țară”, îi rămâne.

Iulian Bratosin, șeful de șantier, a pedalat zeci de km pe noua pistă, în săptămânile de dinaintea recepției 

Cosminei Cozma proiectul i-a rămas drag datorită diversității. „Eu fac lucrări de drumuri și poduri de peste zece ani. Și diferit față de o lucrare obișnuită, la acest proiect a fost interesantă diversitatea. De la structuri de rezistență, la instalații, mobilier urban, vegetație și așa mai departe. Adică a fost o paletă largă de specializări, care a implicat multe cunoștințe. Ce m-a surprins foarte plăcut a fost reacția oamenilor care au văzut lucrarea doar către final: cu toții au fost impresionați când au intrat în contact pentru prima dată cu investiția. După finalizarea pistei, am ieșit la plimbare cu o prietenă de-a mea, sibiancă get-beget. Mi-a spus că descoperă o parte a orașului pe care ea nu o cunoștea. Practic, este vorba de o reabilitare urbană”.

Noua pistă pentru biciclete de pe malurile Cibinului a fost dată în folosință în seara zilei de 4 august 2023. În primele 48 de ore de la deschiderea circulației, panourile de informare de pe traseu contabilizau peste 3.000 de bicicliști care au pedalat pe noul traseu construit de CON-A.

Cifre și date

Pista pentru bicicliști de-a lungul râului Cibin s-a realizat pe un traseu alcătuit din șase tronsoane distincte în lungime totală de 3.674 de m.

Au fost plantați 430 de arbori și numeroși arbuști specifici florei locale, și au fost hidroînsămânțate taluzele in suprafata de 10.000 mp.

Infrastructura pistei este protejată împotriva infiltrației apei cu ajutorul unui zid din palplanșe sintetice produse din cel putin 80% material PVC reciclat.

Taluzele dinspre drum au fost consolidate cu sisteme moderne utilizând ziduri de sprijin minim invazive din palplanșe metalice.

Pentru încadrarea în spațiul natural, pe pista de biciclete s-a utilizat un asfalt verde colorat în masă, produs după tehnologie și cu materiale din Olanda.

Pentru traversarea răului Cibin, atât pentru pietoni cât și pentru cicliști, s-au executat două poduri destinate exclusiv traficului de pietoni și cicliști: 

-       un pod pod grindă cu zăbrele, amplasat la intersecția străzilor Viitorului, Crișului și Mureșului;

-       un pod circular cu o rază de 15 m, amplasat la confluența pârâului Rossbach cu râul Cibin, în dreptul străzii Octavian Smigheleschi.

 

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).