Nemulțumire la Cluj: Sibienii care au obținut în instanță clădirea Muzeului de Artă din centrul Clujului cer o chirie de 8.000 de euro pe lună

Conducerea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca își exprimă public nemulțumirea și anunță că i s-a cerut o chirie lunară de 8000 de euro, pentru spațiile câștigate de familia Sibiu unde funcționează muzeul.

Este vorba despre aproape 75% din Palatul Banffy. Moștenitoarele testamentare ale familiei Roșca din Sibiu, Ion-Eugenia Lucia din București, Lavu-Maria Magdalena din Cluj-Napoca și Maria Grozea din Sibiu, care dețin trei sferturi din Palatul Banffy și terenul aferent, au cerut suma de 60.000 de euro/an adică 5000 euro/lună pentru partea lor din clădire și încă 37.000 de euro/an deci 3000 euro/lună pentru cota de teren deținută, adică un total de 8000 euro/lună, scrie Clujul Cultural.

Conducerea Muzeului exclude posibilitatea împărțirii clădirii cu o altă entitate privată și cere Consiliului Județean Cluj, instituție care patronează Muzeul, să ia măsuri.

”Atragem atenția Consiliului Județean că un condominiu al Muzeului de Artă cu o altă entitate (mai ales privată) este aproape imposibil de imaginat: clădirea este un patrulater cu o unică intrare dinspre Piața Unirii; edificiul este un monument istoric categoria I, asupra căruia nu se pot face intervenții fără aprobări speciale și costisitoare de la Comisia Monumentelor Istorice; statul român, prin Consiliul Județean, a făcut de-a lungul vremii investiții financiare deosebite pentru conservarea clădirii și funcționalizarea ca Muzeu (de la sisteme anti-incendiu până la sisteme antifurt complexe, supraveghere video și alarme audio cetralizate, toate acestea trebuind a fi refăcute într-un nou context de proprietari).

De aceea s-ar și pune, la repezeală câteva întrebări: cum va putea fi organizată protecția obiectivului și a patrimoniului în contextul prezenței unui alt coproprietar, respectându-se normele legislațiilor în vigoare (nu uitați că avem obligația pazei înarmate, iar obiectivul este vizitat aproape zilnic de organele de control ale Poliției, cu semnalările de rigoare prin procese verbale)? Cum se vor împărți responsabilitățile în eventualitatea unor incidente sau evenimente deosebite (de la inundații până la incendii și riscul prezenței unor persoane cu porniri potențial infracționale)? Vom asigura noi și paza proprietăților private? Cum poate fi imaginată păstrarea condițiilor de temperatură constantă pentru patrimoniul cultural în condițiile în care centrala văd că apare și ca parte a noilor proprietari, deși a fost construită și echipată de Consiliul Județean?

Atrag însă atenția Consiliului Județean și asupra altor soluții: cumpărarea cotei de edificiu aflat în posesia altcuiva, dislocarea Muzeului de Artă într-un alt imobil mult mai adaptat ideii moderne de Muzeu (și lăsarea noilor proprietari să gestioneze acest monument categoria I) sau, prin declarații publice, să reducă drastic activitatea Muzeului, îngrijindu-se doar de protejarea patrimoniului-tezar artistic, anulând toate beneficiile – măcar simbolice – de până acum, de la numărul imens de vizitatori, factorul important de educație artistică și muzeală printre tineri etc, și până la pozițiile importante ocupate în ghidurile Michelin!”, se arată în scrisoarea directorului Muzeului, Lucian Nastasă-Kovacs, citată de stiridecluj.ro.

Noii proprietari sunt urmașii Paraschivei Roșca (decedată), cumnata lui Nicolae Roşca, un negustor din Săliște, Sibiu, care se imprietenise cu Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy și care împreună cu acesta, au pus bazele unui cinematograf, în incinta Palatului, ulterior demolat. Potrivit sentinței definitive, ei nu au voie să schimbe destinația imobilului timp de 10 ani.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat, vineri, referitor la retrocedare, că în urma Hotărârii de retrocedare din anul 2019, i s-a comunicat Muzeului de Artă, în calitate de deținator actual, să procedeze la predarea spațiilor respective pentru a putea încheia, ulterior, un contract de inchiriere cu proprietarul de drept stabilit de instanță scrie siteul cluj24.ro.

”În septembrie 2022 s-a comunicat printr-o adresa muzeului pașii care trebuie urmati pentru incheierea contractului de inchiriere cu mostenitorii legali stabiliti de instanță, dar nu s-a primit niciun raspuns la solicitarile noastre din partea Muzeului de Arta. Fără aceste demersuri Cluj nu poate face alti pași. Există o deschidere a moștenitorilor de a încheia acest contract, doar să aibă cu cine”, a spus Tișe pentru Cluj24.

Sursa foto: Clujul Cultural

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815