Un tată, fiica sa și o prietenă căreia nu-i place fast-food-ul ajung la Burger King...

Eram în concediu când nepoții mei din alt mare oraș au făcut ochii mari când au auzit că la Sibiu se va deschide Burger King. Și de deschiderea acestui fast-food am tot auzit din vorbele celor tineri, dar fără ca niciunul să îmi poată descrie care este particularitatea Burger King. Adică, la KFC rup cu puiul picant, la Subway te vrăjesc cu legume și prospețime și tot așa mai departe, dar la Burger King? Ce e special la Burger King?, am tot întrebat fără să primesc un răspuns lămuritor.

Prin urmare, la o săptămână după ce vestea deschiderii „regelui burgerilor” la Sibiu s-a împrăștiat prin lumea adolescenților, am urcat la ultimul etaj al mall-ului de lângă gară. Nu singur, ci însoțit de fiică-mea adolescentă și prietena ei cea mai bună, adică taman grupul țintă al fast-food-ului respectiv. Nici una dintre ele nu au mai mâncat la Burger King, iar prietena era chiar din rândurile extrem de rarefiate ale tinerilor care nu se dau în vânt după fast-food.

În continuare, dintre toate localurile de la ultimul etaj, coada de la Burger King era cea mai mare, fiind împărțită în două șiruri. „Asta e nimic. În weekend-ul de după deschidere, coada era până în partea cealaltă, traversa tot etajul, și aveam deschise ambele casierii și și cele patru automate de comandă”, vorbește rapid și simpatic băiatul plin de tatuaje de la casierie. Chiar dacă niciunul dintre cele patru automate de comandă nu funcționa când ne-am dus noi, coada a fost devorată rapid de cei doi operatori de la casierii. Fata și băiatul în discuție s-au mișcat atât de repede, încât n-am apucat să văd tot meniul care se derula pe ecranele de deasupra. Și era importantă acea derulare, deoarece lista cu toate preparatele și băuturile și desertul e undeva în stânga, după tejghea, o poți vedea doar dacă te apleci un pic și doar dacă ești în față. În plus, pentru un „matur” ca mine, era musai afișarea fotografiilor cu preparatele, altfel habar n-aveam ce îmi pot comanda. Pentru că, din nume, nu aș fi știut chiar în detaliu ce înseamnă meniul „chicken royale” sau despre ce e vorba în „plant base whoper”. După cu nu mi-ar fi trecut prin cap nici ce poate însemna BK Fusion Smarties.

În graba accelerată de presiunea pe care o simțeam din partea celorlalți tineri care ne suflau în ceafă, am comandat ceva vegetarian pentru prietena care nu e atrasă de fast-food, un burger dublu cu brânză și un fel de sandviș în care mi se promitea un „pui regal”. Toate au fost meniu, cu băutură la alegere inclusă. Am ales și două „milk-shake”-uri cu Oreo și – chiar dacă habar nu aveam ce e, dar arată bine în pozele de pe ecrane – acel BK Fusion Smarties. 

Nu cred că a durat mai mult de trei minute până când numărul de pe bonul nostru a fost strigat de un alt băiat de la tejghea. Și nici nu e de mirare: în bucătăria de la Burger King sunt o grămadă de angajați, mare lucru că nu se calcă pe picioare.

Doar că și graba asta are prețul ei. În primul rând, ne-am uitat pe tavă și pe bon și cam lipseau lucruri. Băuturile? Păi, nici nu le primești. De fapt primești pahare și te duci tu la automat să îți umpli de câte ori vrei paharul cu răcoritoarele din gama Pepsi. 

Și totuși, mai lipsea BK Fusion Smartie-ul (în pozele de pe ecran apărea sub forma unui pahar plin cu o spumă albă, peste care erau presărate bombonele colorate). Băiatul de la tejghea nu pricepe ce lipsește. Și nu pricepe pentru că, de fapt, nici el nu știa ce înseamnă ceea ce scria pe bon și nu se regăsea pe tavă. În cele din urmă îl lămurește rapid colegul cu tatuaje și ne dumirim și noi, cu ocazia asta: e înghețată. Turnată rapid, mai apoi, din automat într-un pahar de hârtie.

Cele trei preparate comandate de noi de la Burger King

Luăm tava și încă tot nu începem să mâncăm: cu paharele de hârtie în mână mă proptesc în fața aparatului cu sucuri, dar nu nimeresc defel țuțuroiul aferent pepsi-ului. Ba, din greșeală, apăs paharul de țuțuroiul de ceai. Aia e, îi dau gât și mai încerc un țuțuroiu deasupra căruia credeam eu că scrie ”pepsi”. Greșit și de această dată, mi-a curs Mirinda. Dau gât și băuturii portocalii și ușor grețoasă pentru ca, în cele din urmă, să nimeresc băutura închisă la culoare. Slab acidulată, deloc așa de „pișcăcioasă” precum cola pe care o primești la KFC, îmi zic în gând. În fine, chiar dacă am vrut și apă, la Burger King nu am găsit decât acidulată, sub formă de sifon.

Dublu cheesburger, la Burger King

Ajunși la mica masă din zona de „food-court” a mall-ului încep să îmi notez impresiile așa cum le emit la cald cele două adolescente. Fata-mi iubitoare de fast-food gândește cu voce tare. „N-ai cum să greșești cu un cheesburger. Doar că acesta este mic, foarte mic, chiar dacă e dublu. Dezamăgitor, în reclamă pare uriaș. La gust e «average»”.

Plant based whoper, la Burger King

Prietena care și-a ales un preparat vegetarian – „plant base whoper” pe numele de pe ecrane – nici nu l-a terminat. L-a cerut fără ketchup și murături, prin urmare e prea uscată „talpa” aceea care imită carnea - soia, cel mai probabil, bună la gust - peste care mai sunt câteva foi de salată de tip „iceberg”, două felii de roșii și câteva inele de ceapă între două felii de chiflă.

Chicken royale, la Burger King

În fine, eu aveam în față o porție de „chicken royale menu”. Un piept de pui uns cu ceva maioneză, o felie de brânză kedar, câteva frunze din aceeași salată care doar pare proaspătă aproape tot timpul, toate între două felii de chiflă. „Parcă puiul are un gust mai bun decât cel de la McDonalds”, remarcă, fără a o putea contrazice, fiică-mea.

Singurele preparate unanim acceptate au fost cartofii. În porții liliputane, totuși.

Ceea ce s-a dorit „desert” a fost dezamăgitor. Practic, milk-shake-ul și înghețata cu nume complicat par să împartă aceeași substanță de bază, doar că una a fost băgată la congelat. Milk-shake-ul cu Oreo nu îl prea poți bea cu paiul care ți-e dat ilegal (e de plastic, de unică folosință, ar trebui să nu fie folosit), deoarece paiele sunt prea subțiri și se înfundă. Oricum, nu ai timp să te prea plângi, paharele nu sunt pline nici pe trei sferturi.

Oreo milk-shake, la Burger King

Iar înghețata – singurul preparat care vine într-o cantitate chiar îndestulătoare – n-are nimic apetisant decât vaga senzație de vanilie dulce, accentuată de bomboanele pe care urlă culori aprige. După câteva linguri, ne-am despărțit de înghețata din pahar fără să îi fi ajuns la jumătate.

BK Fusion Smaries, la Burger King

Pentru experiența de la Burger King - din care, în cele din urmă, eu tot nu am înțeles ce e special la acest lanț de fast-food - am avut de plătit încă de la bun început 126 de lei. 18,9 lei porția de „chicken royale”, 14,9 lei – dublu cheesburger-ul, 22,5 lei - meniul vegetarian, 16,5 lei, pentru cele trei punguțe cu cartofi prăjiți și 25,8 lei cele două milk-shake-uri. Ah, și să nu uit, 10,9 lei pentru înghețata cu nume de reactor. 

Despedida, rey hamburguesa! 

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de T.S.