Transhumanța a fost inclusă în patrimoniul UNESCO

Dosarul multinaţional „Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor” a fost inclus pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii a UNESCO. S-a întâmplat pe 5 decembrie 2023, la cea de-a 18-a sesiune a Comitetului interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, care are loc la Cresta Mowana Resort din Kasane, Botswana, în perioada 4-9 decembrie.

Dosarul transhumanței a fost depus de România, împreună cu alte nouă țări - Albania, Andorra, Austria, Croaţia, Franţa, Grecia, Italia, Luxemburg şi Spania, în calitate de lider. Dosarul a fost depus în luna martie 2020.

În realizarea dosarului au fost implicați experți în patrimoniu, cercetători, specialiști din ministere, profesioniști în domeniul zootehnic, comunități locale și asociații de păstori transhumanți.

Din partea României la dosar au fost atașate 22 de cereri din partea mai multor instituții de cultură, primari, crescători de oi etc., printre care Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului din cadrul ULBS; Asociația Generală a Mărginenilor; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Montanologie din Cristian, județul Sibiu sau Complexul Național Muzeal ASTRA.

Risipirea oilor toamna (la Nucșoara, județul Argeș), eveniment considerat finalul sezonului pastoral de vară, România © Emil Țîrcomnicu, 2020

Transhumanța, în universitate

„Având în vedere atributele conferite oieritului ca ocupație străveche a poporului român, practicile tradiționale de exploatare extensivă a ovinelor în România, rolul multiplu al vieții rurale pastorale cu implicațiile sale sociale, economice și culturale, considerăm că transhumanța trebuie să facă parte din patrimoniul cultural imaterial.

În cadrul facultății noastre importanța transhumanței pentru conservarea biodiversității și a patrimoniului cultural imaterial este abordată în cadrul disciplinelor cuprinse în planurile de învățământ ale programelor de studii de licență și master (Montanologie, Managementul dezvoltării durabile a zonei rurale și Managementul protecției mediului agricol)”, scrie decanul FȘAIAPM ULBS, Camelia Sava.

Pășunatul montan contribuie la menținerea armoniei dintre om, animal și mediu

„(...) Această strămutare a familiilor de oieri în urmă cu câteva secole s-a datorat pe de o parte asupririi și majorării dijmelor pe animale și pe de altă parte, nevoii de a găsi noi zone de pășunat, dincolo de munți. O parte dintre stră-strănepoții acestor familii încă mai fac azi transhumanță cu oi din rasa Țurcană - rasă rustică.

(...) În foarte multe dintre localitățile din care provin membrii asociației noastre încă există mici bazine de oierit, iar viața întregii comunități se desfășoară în funcție de calendarul pastoral. În aceste localități păstoritul este încă motorul viu al economiei locale. Considerăm că menținerea activă a oieritului montan are implicație directă în modelarea și stabilizarea biodiversității pășunilor montane. Totodată, pășunatul montan contribuie la menținerea armoniei dintre om, animal și mediu, fiind în acord deplin cu planurile de acțiune ale Comisiei Europene pentru a implementa: Strategia conservării biodiversității 2030, Pactul verde european și Strategia „de la fermă la furculiță”. Păstrarea păstoritului tradițional de tip extensiv contribuie așadar nu doar la conservarea biodiversității și protejarea mediului, ci și la dezvoltarea rurală sustenabilă a satelor din zona montană” - a explicat Gligor Ciortea, președintele Asociației Generale a Mărginenilor, care cuprinde peste 20 de comune din județele Sibiu, Vâlcea, Gorj și Argeș.

Viața pastorală, în colecțiile Muzeului ASTRA

„Muzeul ASTRA a devenit în urma numeroaselor cercetări de teren efectuate de-a lungul timpului cel mai de seamă trezorier al valorilor de patrimoniu tradițional din România. În ceea ce privește viața pastorală de pe aceste meleaguri, aceasta este ilustrată în colecții atât prin piese din categoria instrumentarului arhaic utilizat precum cel folosit în prelucrarea laptelui au pentru a ține socotelile, cât și prin numărul semnificativ de monumente transferate din zonele în care transhumanța era și încă mai este o parte activă a traiului de zi cu zi în cadrul comunităților tradiționale. În acest sens, amintim prezentarea în cadrul expoziției Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului a unor construcții simple, dar esențiale pentru adăpostirea ciobanilor și a animalelor, precum cotroana din zona Munților Parâng, colibele ori diferitele tipuri de stâni sau a unor construcții monumentale precum staulul de tradiție dacică din Ludești, gospodăria cu ocol întărit din Măgura sau gospodăria de oier transhumant din Rășinari (...)

Mai mult decât atât, cercetările vieții pastorale desfășurate de Muzeul ASTRA au dat naștere unor filme documentare de excepție dedicate fenomenului transhumanței, realizate de studioul ASTRA Film, cum sunt La drum (1997) și Jina (2017) în regia lui Dumitru Budrala (...)”, a trasmis și Ciprian Ștefan, directorul general al Muzeului ASTRA.

Includerea transhumanței în lista reprezentativă a UNESCO reprezintă o victorie pentru recunoașterea oficială a unicității tradiției, precum și a importanței culturale și pentru mediu, cred reprezentanții Agenției Naționale a Zonei Montane.

Fotografie principală: Întoarcere peste ghețar după prima ninsoare din septembrie, Austria. Autor foto: Mauro Gambicorti © Kulturverein Schnals

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi