Ioan Deac, directorul celei mai mari fabrici sibiene, despre ce a pierdut România în ultimii 30 de ani: promovarea muncii

Ioan Deac, directorul general al Compa, cea mai mare fabrică din Sibiu cu capital autohton, spune că una dintre cele mai mari probleme ale țării este lipsa unei culturi a muncii. În fața unei crize tot mai mari a forței de muncă, Ioan Deac dă exemplul celor veniți din alte țări care au un alt apetit pentru a munci. „La noi se promovează nu munca, ci creșterile de salarii, de pensii și de venituri fără muncă. Eu nu am auzit pe nimeni la televizor să se îndemne oamenii la muncă”, apreciază Ioan Deac.

Ioan Deac a fost invitat la ultimul eveniment din acest an al Conferințelor Astra, al cărui temă a fost „Despre comunism, după 30 de ani de la Revoluție”. Director al Compa de peste 30 de ani, Ioan Deac a vorbit mai întâi despre trecerea de la IPAS (cum se numea în comunism compania condusă de el) la capitalism. „Primii șase – șapte ani au fost extraordinar de grei: industria auto (în care activează Compa în principal – n.a.) a căzut dramatic. Toți clienții noștri, precum Roman, ARO, Dacia sau Oltcit, toți au căzut dur. Firma IPAS aveam cam 8 – 9.000 de salariați. Din 1993 – 1994 am fost obligați să disponibliizăm personal, lucru cu care nu eram obișnuiți în perioada respectivă. Dar am fost obligați să ne aliniem vremurilor și să găsim soluții pentru a rămâne pe piață. Ceea ce a fost dificil: noi aveam o părere foarte bună despre noi, când – de fapt – în economia europeană, valoarea noastră nu era privită cum o vedeam noi. Am fost nevoiți să învățăm ce trebuie să facem și unde vrem să ajungem. Singura soluție a fost să ascultăm de consultanța din domeniu”, amintește Deac.

Iar „consultanța” a dus la un pas unic în peisajul economiei naționale, după cum arată Deac: înființarea a două societăți mixte (în 1996 și 1998), în asociere cu germanii de la Krupp. „Pot să vă spun că din aceste două firme nu am câștiga material mare lucru, dar am învățat extraordinar de mult. Am învățat că nu câștigăm mult din societățile mixte în care noi eram minoritari și am decis să ne dezvoltăm pe cont propriu. Partenerii noștri nu au fost fericiți, doreau în continuare asocieri în companii mixte în care noi să fim minoritari, dar în final am reușit și am dezvoltat relații cu clienți de mare valoare, și japonezi, și francezi, și germani. Și alături de ei am început să construim firma Compa”.

Una din șansele demersului din acea vreme a fost retehnologizarea fabricii cu sprijinul clienților pe care îi avea în ace vreme. „Au transferat echipamente din companiile lor cu care noi am început să lucrăm și să producem pentru ei. Așa ne-am creat, încet-încet, fondurile necesare pentru a putea investi și a cumpăra echipamente de mare performanță. A fost un ajutor mare pentru noi. Am început să luăm credite și să ne dezvoltăm”.

Dezvoltarea Compa a fost, „uneori mai mult decât ne ținea plapuma”. „Așa a fost la criza din 2007 – 2008, când cei care ne-au dat umbrela atunci când era soare, ne-au luat-o când a venit ploaia. A fost dificil, dar am trecut și am reușit să plătim toate acele datorii. Creditele pe care le luăm acum pot fi restituite fără nicio problemă”.

Compa este cea mai mare fabrică din Sibiu cu capital autohton

De la 8.000 de angajați, Compa a ajuns acum la 2.000. „Acești salarați de acum produc o cifră de afaceri de zece ori mai mare decât se producea atunci. Este o cifră de afaceri bazată pe performanță, una pe care o cer clienții noștri, fără de care nu poți merge mai departe sub nicio formă. Nu poți produce pentru Bosch decât dacă respecți cerințele impuse de ei și la fel procedează toți clienții, toți cer performanță. Peste 90% din producție este pentru export. Pentru România producem foarte puțin. Un mare păcat este că nu am reușit să lucrăm cu Dacia, dar încet-încet lucrurile se pot schimba și în această privință”, arată Deac.

Lecția cea mai dură a tranziției lipsește: munca

Cei mai bine de 30 de ani care au trecut de la schimbarea de direcție politică în țara noastră au adus o altă perspectivă asupra muncii, crede Ioan Deac. „Tinerii trebuie să fie pregătiți și formați să înțeleagă faptul că nimic nu pică din cer și pentru orice trebuie să muncești foarte mult. Sub nicio formă nu există vreo șansă în a rezolva problemele fără muncă. Eu sunt director de 33 de ani la Compa și nu am auzit pe nimeni la televizor invitându-ne la muncă. Cu toate că fără muncă nu există soluții. România se comportă acum cu niște probleme extraordinare referitoare la forța de muncă, în toate domeniile de activitate. Vă spun asta deoarece văd ce se întâmplă: pofta de muncă nu crește, ci scade”, arată Deac.

El aduce în discuție și amploarea migrației forței de muncă în afara țării, una pe care o pune și pe seama celor care administrează companiile din România. „Dacă se muncește cumsecade și în România se poate câștiga. Noi nu reușim să îi convingem pe oameni că și aici se poate câștiga. Sigur, sunt domenii în care în mod clar se câștigă mult mai bine în Germania sau SUA. Dar acestea sunt puține. Majoritatea care merg la tăiat de porci sau cules de castraveți, de exemplu, dacă ar munci în același ritm și aici nu ar avea nicio problemă să câștige bine. Noi, managementul, conducătorii firmelor, avem o problemă: nu am găsit încă cele mai bune căi să-i convingem pe oameni să rămână”.

„La noi se promovează nu munca, ci creșterile de salarii de pensii, de venituri fără muncă. Eu nu am auzit pe nimeni la televizor să se îndemne oamenii la muncă. Trebuie să determinăm oamenii să înțeleagă această schimbare”, Ioan Deac, directorul general Compa

Problema cu cei care au rămas în România este că nu mai au repere clare. „Aici e problema cheie cu care noi ne confruntăm: cu aceea că lumea s-a învățat foarte mult să ceară, toată lumea crede că i se cuvine. Dar asta trebuie să înțeleagă: faptul că orice primește gratis se materializează în creșteri de prețuri. Creșterea salariului minim pe economie, asta înseamnă, creșteri de prețuri. Numai productivitatea, care înseamnă mai multe rezultate pe minut, asta rezolvă problemele noastre, din punctul meu de vedere”.

Deac consideră că o problemă care ține de formarea societății este și aceea că există categorii numeroase care „se mulțumesc cu puțin”.

Exemplul indienilor

„În România este o criză mare de forță de muncă. Așa că am adus vreo 200 de persoane din India, din Bangladesh, din Sri Lanka și alte părți ale lumii, mai așteptăm încă 100 în perioada următoare. Majoritatea celor care s-au angajat din India sunt cu studii superioare, pe un salariu relativ mic în comparație cu ceea ce câștigă românii. Dar indienii stau buluc la ușă să primească de muncă sâmbăta și duminica. Nevoia îi determină să muncească. Dacă nu le dăm de lucru sâmbăta și duminica sunt supărați. Banii îi trimit familiilor”, spune Deac.

El arată faptul că pentru a completa necesarul de forță de muncă al Compa, societatea apelează și la aproximativ 800 de navetiști, care vin „din Oltenia, dar și de lângă Brașov”.

Vezi mai jos înregistrarea integrală a discuțiilor din cadrul Conferințelor Astra

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro