Miercuri,
21.02.2024
Parțial Noros
Acum
3°C

Între plagiat și bani publici. Cazul biologului care a cerut fonduri pentru a cerceta efectele ploșniței dantelate la Sibiu

Între plagiat și bani publici. Cazul biologului care a cerut fonduri pentru a cerceta efectele ploșniței dantelate la Sibiu

Lectorul ULBS care a cerut finanțare de la Primăria Sibiu pentru un proiect de cercetare a unei probleme de mediu, a fost acum 5 ani în mijlocul unui scandal de „plagiat sever”. Plagiatul s-a confirmat, iar în anul în care sancțiunea a expirat, aceasta s-a adresat aleșilor locali din Sibiu pentru a cere bani publici pentru continuarea cercetărilor. Totodată, deși a vorbit despre imposibilitatea obținerii finanțării în cadrul universității, cercetătoarea a evitat să spună cauza pentru care nu a putut face acest lucru. Acesta a fost momentul care a determinat conducerea universității să reacționeze pentru că instituția ar fi fost pusă în lumină proastă. Așadar, odată ce subiectul a devenit public, am încercat să vedem care a fost raționamentul de a alege calea scurtă spre bani publici, dar ne-am ales cu acuzații de denigrare și „kompromat”. În același timp, ne-am ales și cu o tăcere inexplicabilă din partea administrației locale în ceea ce privește implicarea în problema de mediu sesizată.

Pe 26 octombrie 2023, la finalul ședinței Consiliului local Sibiu, li s-a dat cuvântul lui Mihai Balaban, care s-a prezentat ca membru al Societății academice de management din România și membru ATOP Sibiu, și Cristinei Stancă-Moise, biolog, lector în cadrul ULBS. Din intervenția celor doi s-a înțeles că Balaban a insistat ca Moise să le vorbească aleșilor locali despre o gravă problemă de mediu. „Dorința mea este ca fiecare dintre dvs. să fiți informați de acest fapt, să-i acordați importanța cuvenită acestei probleme de mediu și îmi doresc din tot sufletul să nu ajungem ca în Ungaria, să se piardă 70% din arborii de stejar și gorun”, a spus Balaban.

„Problema este foarte gravă. O să vă aduceți aminte de mine”

Problema discutată se referă la apariția în România a „ploșniței dantelate” - o insectă care afectează stejarii și gorunii, respectiv toate parcurile din Sibiu. Despre această problemă am scris încă în anul 2022, Moise oferindu-ne o serie de detalii pe care le-a obținut sau aflat în cadrul cercetărilor timp de doi ani.

Citiți și: O specie invazivă de insectă amenință stejarii și gorunii din Sibiu. Specialist ULBS: ”Observațiile noastre confirmă răspândirea în toate zonele orașului”

Potrivit ei, această insectă este originară din America de Nord, iar din cauza schimbărilor climatice aceste specii invazive au plecat în găsirea altor teritorii. „Această ploșniță a ajuns pentru prima dată pe continentul european în anul 2000 unde a fost semnalată în Lombardia, Italia, și și-a extins arealul în 20 de țări europene, în peninsula balcanică, în Irak, în Iran, în Turcia, în Ucraina și în Rusia. În România a fost semnalată pentru prima dată în anul 2015 în Arad și se presupune că a ajuns din Ungaria. Cred că ați văzut-o toți, anul acesta a fost o invazie masivă – cred că fiecare dintre dvs ați găsit pe haină un adult din Corythuca arcuata”, a spus Moise în ședința Consiliului local.

Aceasta le-a descris aleșilor din Sibiu cum arată insecta, le-a spus de ce creează probleme, dar le-a spus, totodată, că încă nu există o soluție contra ei. „Atacul în ani succesivi duce la deteriorarea arborilor de stejari și goruni (...) Problema este foarte gravă și vă veți aduce aminte de mine în anii următori dacă nu se vor lua măsuri”, a ținut să atenționeze aceasta.

„Eu am nevoie de bani”

Primarul Astrid Fodor a întrebat-o ce se poate face până va fi găsită o soluție. „Am luat legătură cu colegii de la Brașov, care au făcut combatere chimică pe pădurile din jurul Bucureștilor, în județul Ilfov. Însă problema este următoarea: tot ciclul biologic al insectei desfășurându-se pe partea inferioară a frunzei... tratamentul nu a fost eficient. Fiind o specie apărută de puțin timp, nu s-a găsit încă o soluție; vă dați seama că asta se caută și asta se cercetează. Eu am o soluție de combatere biologică care se poate aplica în prima etapă la un nivel micro și în cazul în care rezultatele vor fi posibile, se poate aplica și la scară largă, la nivel de parcuri sau lizieră de păduri. Deci, nu se cunoaște”, a răspuns biologul.

Consilierul USR Diana Mureșan a felicitat-o pentru rezultatele pe care le-a făcut publice și a întrebat-o care e implicarea pe care și-o dorește din partea Primăriei.

„Eu am nevoie de bani. Asta este problema, pentru că asta înseamnă un laborator de creștere biologică, unde am nevoie de camere de creștere, de termostat, un microscop de mare performanță, de foarte multe device-uri care se găsesc într-un laborator actual de biologie și de combatere biologică în orice țară din lume care se ocupă cu această problemă”, a răspuns Moise.

„Ca să ai acces la fonduri europene trebuie să fii profesor abilitat”

Fodor s-a arătat interesată dacă există fonduri europene pentru astfel de proiecte de cercetare pentru universități, pe care le-ar putea accesa. „Distinsă doamna primar, pot să vă răspund în următorul mod. Eu ca funcție didactică la universitate sunt lector. Ca să ai acces la fonduri europene trebuie să fii profesor abilitat și sunt niște restricții pe care eu nu le îndeplinesc, nu sunt eligibilă”, a răspuns lectorul ULBS.

Întreaga discuție pe acest subiect din cadrul Consiliului local poate fi urmărită în înregistrarea de mai jos în intervalul 2:12:00 – 2:33:00.

15.Consiliu Local 26.10.2023 from Primaria Municipiului Sibiu on Vimeo.

La finalul ședinței, primarul i-a cerut lui Moise să trimită pe adresa Primăriei „un buget cu ce ar însemna chestia asta”, promițându-i că administrația locală nu va sta „cu brațele încrucișate”. „Ca să închei într-un mod frumos, să știți că mi se spune «doamna cu goanga» și dacă puteți să o ajutați, să știți că o să ajutați comunitatea sibiană”, a încheiat biologul Cristina Moise.

Devizul și tăcerea Primăriei

După o lună de la acea ședință, pe 27 noiembrie 2023, am trimis o solicitare Primăriei Sibiu în care am întrebat dacă s-a discutat de atunci în cadrul Primăriei despre cererea doamnei Moise și dacă Primăria a prevăzut o alocare de fonduri în sensul celor solicitate. Totodată, am întrebat care e suma pe care Primăria ar putea-o aloca pentru continuarea cercetărilor problemei semnalate.

În afară de răspunsul în care ni s-a confirmat primirea solicitării, precum și o promisiune transmisă pe data de 7 decembrie 2023 precum că „astăzi sau mâine veți primi răspunsul”, până în clipa publicării acestui articol nu am primit nimic. Deși în această perioadă am insistat de mai multe ori.

La sfârșitul anului trecut, Cristina Moise a confirmat pentru Turnul Sfatului că a transmis informațiile solicitate de primar a doua zi, precizând că suma solicitată a fost de puțin peste 10.000 de euro, dar că nu a primit nici ea vreun răspuns.

Între timp, surse din cadrul Primăriei ne-au transmis pe căi neoficiale că administrația locală refuză să se implice în susținerea financiară a cercetării lectorului Moise din cauza că aceasta ar fi fost în trecut vizată într-o sancțiune a Consiliului Național de Etică, care a constatat „plagiat sever” într-o lucrare semnată de aceasta.

Plagiatul

Într-adevăr, în anul 2018, Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologiei și Inovării (CNECSDTI) a emis o hotărâre (Hotărârea nr. 9 din 22.01.2018) prin care a constatat „plagiat sever” în lucrarea doamnei Moise „2017. Genus Maculinea van Eecke 1915 (Lepidoptera, Lycaenidae) along the time in the forest "Dumbrava Sibiului" (Sibiu County) Romania”, publicată în revista Scientific Papers Series-Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development, creată în anul 2001 în cadrul Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) București.

Conform hotărârii, lucrarea reprezenta o „intenție vădită de prezentare a rezultatelor altui autor ca fiind rezultate proprii”, ceea ce caracterizează o „atitudine de rea-credință a autorului și constituie o abatere gravă de la buna conduită în cercetarea științifică”.

Totodată, CNECSDTI a stabilit că „un element relevant de reținut este faptul că săvârșirea plagiatului a fost favorizată de procesul de evaluare defectuos efectuat la nivelul editurii” și a recomandat revistei să retragă de pe site-ul propriu lucrarea și să publice o notă editorială explicativă (ceea ce a făcut). În același timp, a recomandat conducerii facultății să procedeze la auditarea revistei pentru a se asigura că evaluarea articolelor primite spre publicare include în mod obligatoriu o etapă de evaluare a originalității lucrării. „Colectivul editorial trebuie să facă dovada utilizării software de detectare a plagiatului în procesul de evaluare al articolelor primite spre publicare”, se mai arată în hotărârea CNECSDTI.

În final, CNECSDTI propunea sancționarea prin interzicerea, pentru o perioadă de 3 ani de la data emiterii hotărârii, a accesului la finanțarea din fonduri publice destinate cercetării-dezvoltării, precum și suspendarea pe o perioadă de timp de 5 ani de la data emiterii hotărârii a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții superioare ori a unei funcții de conducere, de îndrumarea și de control sau ca membru în comisii de concurs.

L-am întrebat pe redactorul-șef al revistei Scientific Papers Series-Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development, care este și decanul Facultății de Management și Dezvoltare Rurală din cadrul USAMV București, Toma Adrian Dinu, dacă instituția a luat în considerare recomandările și constatările Consiliului național de etică. Acesta ne-a transmis că revista „verifică articolele primite, iar aceste articole trebuie să respecte etica de publicare afișată pe site”. În ceea ce privește originalitatea lucrărilor, Dinu a precizat că „este verificată cu ajutorul softului specializat Anti-plagiarism distribuit de conducerea universității tuturor facultăților, iar conținutul științific este apreciat prin aplicarea procedurii de evaluare în sistem "double blind" de către doi "peer reviewers"”.

În același timp, hotărârea CNECSDTI a mai recomandat rectorului Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) să procedeze la „analiza celorlalte publicații suspicioase de plagiat ale doamnei Moise”, în document fiind enumerate un număr de alte opt articole în care s-ar fi demonstrat „existența unor procente de similaritate nepermis de mari” cu alte lucrări originale. Examinarea cerută era necesară pentru „a verifica în ce măsură acuzațiile de plagiat/autoplagiat se verifică, și în ce măsură aceste lucrări au contribuit la obținerea titlului didactic universitar prezent”.

În acest context, l-am întrebat pe rectorul ULBS, Sorin Radu, dacă la nivelul universității a fost analizată situația Cristinei Moise din momentul emiterii hotărârii CNECSDTI, precum și dacă a fost analizată situația celorlalte publicații suspicioase de plagiat menționate în hotărâre, precum și care sunt rezultatele analizei. Totodată, l-am întrebat cum interpretează acest caz de plagiat, ieșit la iveală cu ocazia solicitării unei finanțări din bani publici pentru cercetări ale unei probleme de mediu semnalate.

Din răspunsul transmis de conducerea ULBS aflăm că încă la sfârșitul anului 2017 la Facultatea de Științe Agricole a fost înregistrată o sesizare cu privire la „plagiat” și „parafrazare”, iar o comisie în cadrul aceleiași facultăți a constatat că aceasta „este întemeiată”.

„Cele menționate în Hotărârea nr. 9, emisă de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării au fost respectate, doamna Cristina Stancă-Moise nu a aplicat pentru obținerea de fonduri pentru cercetare. De asemenea vă comunicăm că doamna Cristina Stancă-Moise a fost angajată în Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu în anul 1997, a promovat pe post de șef de lucrări în 2009, lucrarea care face obiectul reclamației a fost publicată în anul 2017, deci nu a contribuit la promovarea pe post, iar din anul 2009 până în prezent nu a fost promovată pe un post didactic superior”, se arată în răspunsul ULBS.

Sorin Radu ne-a transmis și un punct de vedere aparte cu privire la plagiat, dar și cu privire la remarcile făcute de Moise în cadrul Consiliului local care vizau ULBS.

„Plagiatul a devenit o temă recurentă pe agenda publică la nivel național, așadar această situație prezentată de dumneavoastră nu este una singulară. Important este însă ce facem, ca factori de decizie, atunci când constatăm plagiatul. Eu nu eram, la momentul 2018, rector, însă consider că ULBS, prin Facultatea de ȘAIAPM, a acționat cu celeritate, a întrunit o comisie de experți și a analizat lucrarea. Ca urmare, pe baza concluziilor formulate de specialiști, a sancționat cu intransigență acest caz de plagiat dovedit. Nu ne putem asuma instituțional responsabilitatea individuală a cadrelor didactice care profesează în universitatea noastră, dar putem să ne asumăm instituțional măsurile de sancțiune, atunci când avem dovezi incontestabile de plagiat.

În ceea ce privește solicitarea fondurilor de cercetare în ședința Consiliului Local, de către doamna Cristina Stancă î-Moise, tot ce pot să constat este lipsa a ceea ce numim simțul măsurii: doamna Moise a spus în ședință că nu poate accesa fonduri prin ULBS, fiindcă doar profesorii pot depune proiecte și că domnia sa nu are în acest moment gradul didactic considerat eligibil. Ori, ceea ce a uitat doamna Moise să spună, este faptul că domnia sa nu a fost eligibilă să aplice în vederea obținerii unui post didactic superior sau a unor granturi de cercetare în competițiile organizate de ULBS, la nivel național sau internațional, tocmai din cauza sancțiunii pentru plagiat primită din partea CNECȘDTI. Regret că doamna Cristina Stancă-Moise a decis să expună astfel universitatea, generând un disconfort pentru mine de a vorbi în presă despre un cadru didactic în acest context, dar o fac din convingerea că astfel vom putea construi un mediu academic sănătos la Sibiu”, a declarat rectorul ULBS, Sorin Radu.

Răspunsul conducerii ULBS - aici.

Mihai Balaban, „kompromatul” și Leonardo DiCaprio

Fără a contesta rezultatele cercetării privind riscurile constatate de biologul Cristina Moise cu privire la existența ploșniței dantelate în Sibiu, l-am întrebat pe Mihai Balaban dacă a știut, înainte de a se prezenta în Consiliul local, că aceasta a fost sancționată pentru „plagiat sever” și cum vede faptul că solicitarea de fonduri publice a fost făcută chiar în anul în care a expirat sancțiunea.

Membrul ATOP Sibiu, Balaban ne-a transmis un răspuns întins pe șapte pagini în care subliniază că „sunt total împotriva minciunii/ipocriziei și furtului de orice fel”, dar în care ne spune că prin „acțiunea” noastră vede „compromiterea imaginii ei”.

Balaban spune că „NU, nu am știut de sancționarea doamnei Moise, cred că nici dânsa nu știa că acesta ar fi motivul pentru care nu are sprijin” și răspunde la întrebarea noastră cu alte întrebări, reflectând asupra filmelor de la Hollywood cu Leonardo DiCaprio în rol principal:

„Ceea ce face “administrația” este MORAL ? Ceea ce faceți dumneavoastră, domnule redactor Ion Surdu, este MORAL ?.

Dincolo de aceste întrebări filozofice, ar trebui să vedem obligațiile legale ale tuturor, administrație centrală, administrație locală, mediu academic și o comunicare corectă a informațiilor din partea dumneavoastră, a jurnaliștilor.

Chiar dacă poate să pară puțin deplasat, gândul îmi zboară la filmul “Don’t look up”, în care administrația era preocupată doar de imagine – nu și de găsirea unor soluții reale, la probleme grave”.

Totuși, și din răspunsul lui Mihai Balaban aflăm că Primăria Sibiu nu a reacționat în vreun fel la problema ploșniței, menționată de Moise în ședința din octombrie 2023. Deși încearcă în câteva rânduri să atragă atenția asupra faptului că „administrația centrală și locală își „scuză” neimplicarea prin: ignorarea sesizărilor noastre, prin declinarea de responsabilitate, sau și mai rău, prin „scuza” că nu este MORAL să sprijine pe cineva cu imagine pătată”, Balaban își transformă răspunsul într-un atac asupra noastră, acuzându-ne că facem jocuri de „kompromat” sau de „linșaj mediatic” și aproape învinuindu-ne că din cauza noastră se taie pădurile...

Citiți aici răspunsul primit de la Mihai Balaban.

„Nu știu dacă o voi mai face”

În aceeași notă am contactat-o pe Cristina Stancă-Moise, întrebând-o cum explică faptul că a solicitat fonduri publice în anul în care expira interdicția de a participa la un concurs pentru o funcție superioară didactică, ceea ce i-ar fi permis să acceseze proiecte/fonduri în cadrul universității. În altă ordine de idei, am întrebat-o dacă a încercat din ianuarie 2023, de când a expirat decizia Consiliului național de etică, să aplice pentru o funcție didactică superioară în cadrul ULBS sau să obțină o finanțare (pentru cercetarea problemei sesizate) singură sau împreună cu alți colegi.

Inițial, Moise ne-a răspuns la telefon că a primit de la Consiliul Județean o informație cu privire la posibilitatea de a aplica pentru un proiect european în cadrul programului Horizon Europe: „Asta înseamnă că ai nevoie de un consorțiu între universități din trei țări diferite. Vă dați seama că eu în calitatea mea de lector nu pot face un consorțiu, cu 3 țări, vă dați seama - cine mă sprijină pe mine, cine sunt eu? Universitatea trebuie să vină cu cofinanțare, bani nu sunt la universitate, deci, vă dați seama că mi-e imposibil să aplic pentru un astfel de proiect”.

În ceea ce privește subiectul plagiatului, Moise ne-a răspuns că este o „acuzație montată de niște colegi de-ai mei”, calificând întrebarea noastră drept „o răutate”: „Vreți cancanuri sau răutăți... Cine v-a dat această informație, clar că v-a dat-o cu o rea intenție sau să mă denigreze”, a spus Moise, dând de înțeles că „inclusiv anul acesta am fost denigrată de niște colegi, care în momentul când i-am amenințat că îi dau în judecată pentru calomnii, au șters comentariile răutăcioase”.

Aceasta ne-a mai avertizat că „dacă mă veți denigra în presă, să știți că nu o să stau cu mâinile în sân. Răutățile sunt răutăți care n-au de a face cu știința sau cu munca unui om”. După câteva zile, a insistat că își dorește o discuție înainte de publicarea articolului, cu ceea ce am fost de acord. Doar că aceasta a fost amânată, fiind rugați să trimitem întrebări în scris.

Am transmis aceeași întrebare și în scris.

Cristina Stancă-Moise a confirmat într-un email transmis redacției sancțiunea de plagiat, menționând că acel caz nu are legătură cu tema de cercetare actuală - ceea ce nici nu am insinuat:

„După ridicarea sancțiunii am desfășurat activități de cercetare finanțate din fonduri interne ale ULBS, care nu au avut legătură directă cu studiul insectei invazive din Sibiu. La întrebarea „cum explicați faptul că ați solicitat fonduri publice în anul în care expira interdicția de a participa la un concurs pentru o funcție superioară didactică, ceea ce v-ar fi permis să accesați proiecte/fonduri în cadrul universității?” răspunsul este următorul: „Solicitarea mea din cadrul Consiliului Local nu are legătură cu avansarea mea, ci cu rezolvarea unei probleme de mediu cu care se confruntă municipiul Sibiu. În perioada în care am fost sancționată și ulterior nu mi-am suspendat cercetările. Sancțiunea se referea la contracte de cercetare din fonduri publice, nu și la suspendarea activităților de cercetare personale. Problema de Mediu semnalată continuă aceste investigații personale care printr-o finanțare adecvată a soluțiilor gândite de mine vom găsi o rezolvare. Nu am avut intenția să solicit prin acest demers o avansare în grad didactic, ci repet, să rezolv problema cu care se confruntă municipiul Sibiu în condițiile în care știu cum să ajungem la o soluție. Pe cale de consecința eu nu văd nici o legătura între sancțiunea mea discutabilă, care nu mai este în vigoare, și intenția mea de a face un bine comunității”.

Aceasta amintește seriozitatea problemei semnalate, precizând că rezultate concrete legate de evoluția și extinderea arealului de invazie al acestei insecte în orașul Sibiu au fost prezentate într-un articol de cercetare, în care descria modelul matematic legat de ecuațiile dezvoltării acestei insecte în condițiile climatice ale orașului Sibiu.

Moise ne-a trimis articolele din presa locală care au scris despre problema ploșniței dantelate, inclusiv linkuri din Turnul Sfatului, și spune că „în urma apariției acestor articole de informare cei care au conștientizat gravitatea situației, au fost cei care m-au susținut și mă susțin să continui studiul, însă NU ȘTIU DACĂ O VOI MAI FACE. Am ajuns la convingerea că nu are sens să mai irosesc timp, energie și muncă pentru a obține în final defăimare”.

„Inițiativa de a prezenta gravitatea problemei în fața Consiliului local îi aparține domnului Balaban, iar eu am fost invitată. Aceste aspecte au fost prezentate la începutul luării noastre de cuvânt. Dacă inițial s-a stabilit un timp de 3 minute pentru expunerea problemei, în final am fost lăsată să vorbesc peste 15 minute, am primit întrebări punctuale de la doamna primar și de la consilieri. La întrebarea doamnei primar ce se poate face în viitor pentru a continua cercetările și a găsi soluții problemei prezentate, am spus că pentru achiziția echipamentelor de cercetare am nevoie de bani, listă pe care am și transmis-o a doua zi, pe adresa primăriei. Nu am primit niciun răspuns până în prezent și nici nu am mai fost contactată. Poate dumneavoastră cunoașteți deja motivul”, se mai arată în răspunsul dr. biolog și lectorului ULBS.

În final, Moise condiționează continuarea cercetărilor sale de modul în care am decis să abordăm acest subiect:

„Subiectul prezentat este de INTERES PUBLIC, după cum ați menționat și nu persoana mea, pentru că specia invazivă, ploșnița dantelată a stejarului (Corythuca arcuata Say în 1832 (Hemiptera, Tingidae), nu este a Cristinei Moise, cum nici problema gravă de mediu prezentată nu este a Cristinei Moise. Cred că este MORAL, din partea mea cunoscând biologia, ecologia și etologia speciei, ca și locuitor al orașului Sibiu, să aduc la cunoștința comunității locale, efectele devastatoare care vor urma dacă nu se vor lua măsuri și nu se vor găsi soluții pentru această problemă. Orice contract de cercetare din fonduri publice este public. Nu am văzut nimic imoral întrebată fiind ce soluție am pentru această problemă, în a prezenta Consiliului Local modul cum se poate rezolva această problemă și resursele de care am nevoie, rezultatele cercetărilor fiind în beneficiul comunității locale și nu numai.

Eu nu sunt o persoană publică, nu fac parte din niciun partid politic. La Universitate nu dețin și nu am deținut nici o funcție de conducere în cei 26 de ani de când sunt cadru didactic. Dorința mea este ca și dorința dumneavoastră, să aduc un aport pozitiv comunității din care fac parte. De decizia dumneavoastră depinde continuarea cercetărilor mele în Sibiu chiar și fără fonduri publice”.

Nota autorului:

Persoana lectorului ULBS, dr. biolog Cristina Stancă-Moise, a devenit publică odată cu prezența ei în Consiliul local și cu solicitarea de bani publici de la conducerea Primăriei. În discuția cu aceasta, cât și cu celelalte persoane implicate - de la Mihai Balaban până la rectorul ULBS sau decanul de la USAMV București - Turnul Sfatului nu a pus în niciun moment la îndoială seriozitatea problemei de mediu cercetate de Moise. Singurele noastre întrebări - din momentul în care am aflat despre sancțiunea de plagiat - s-au referit la raționamentul de a alege calea scurtă: aceea de a solicita bani publici în anul în care a expirat sancțiunea de plagiat și anume - suspendarea pe o perioadă de 5 ani a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții superioare ori a unei funcții de conducere, de îndrumarea și de control sau ca membru în comisii de concurs în cadrul universității, ceea ce i-ar fi permis persoanei vizate să aplice pentru proiecte cu finanțare europeană, așa cum i-a transmis Moise și primarului.

În schimb, Cristina Stancă-Moise a ales să ne acuze că dorim să o denigrăm. Pe lângă aceasta, a insistat cu telefoane la persoane din afara redacției care au încercat să facă presiuni pentru a nu publica articolul de față.

În altă ordine de idei, vom urmări în continuare modul în care autoritățile locale abordează problemele de mediu din Sibiu sesizate de specialiști.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

12 comentarii

Mihai S.

Acum 3 săptămâni

Un articol de investigație calm și bine documentat, cum mi-aș dori să citesc mai multe în TS. Felicitări, d-le Surdu!
Raspunde

Ron

Acum 3 săptămâni

In tara asta( asta i linia de la UE) zici ca au inebunit toti: numai si numai de ..PROIECTE vorbesc!!!
Raspunde

Emil

Acum 3 săptămâni

Romania nu poate scapa de plosnitele speciale din MAI, grupari politice si Justitie, vulnerabile la pedeapsa capitala, daramite de cele naturale.
Raspunde

Sibian

Acum 3 săptămâni

Păcat că această doamnă nu a avut mai mult discernământ și ca a preferat scandalul public! Felicitări pentru documentarea riguroasă!
Raspunde

Pintilie

Acum 3 săptămâni

Câteodată,Balaban Mihai, alunecă periculos, parcă suntem în Las Fierbinți. Cine este respectiva doamna, știe tot ULBS-ul. Porecla ei printre studenți e : ALUNECOASA
Raspunde

Ovidiu

Acum 3 săptămâni

Daca doamna lector ar fi spus ca plagiatul îl considera ca o rea voința a unor colegi și ca aplicarea pentru grant e o coincidenta, toată lumea își vedea mai departe de treaba. Ce fura, 10 mii de euro? Și cu un mic studiu valoarea era răscumpărata.
Raspunde

Calator

Acum 3 săptămâni

Plagiatul e FURT, nu rea vointa a colegilor, nu coincidenta. Cine comite un furt nu poate solicita bani publici.
Raspunde

Colorado

Acum 3 săptămâni

Măcar bine ca am aflat ca exista ploșnița dantelata…. Și ca unii fac ceva când găsesc plagiate…
Raspunde

Scufitza Galbină

Acum 3 săptămâni

Este nevoie de un studiu pentru lăcustele marjinene care au pus stapânire pe bugetul Sibiului. Si greierii de la conducere care accepta asta !!
Raspunde

John Doe

Acum 3 săptămâni

interesant cum unii participa din trafic la aceste " meetinguri " :))) incredibil ce teatru trist. S-a uitat povestea aia cu preotu si cu accidentul este? :))
Raspunde

Unimat

Acum 3 săptămâni

După acest articol poți trage o singură concluzie: Balaban = băgător in seamă
Raspunde

Sanislau dorina

Acum 3 săptămâni

In primul rand e d-na dr. Cristina Moise. in al doilea rand n-ai habar despre acest studiu Daca sunteti interesat(ma indoiesc profund) despre Corythuca arcuata va rog dsa ma contactati in privat si veti primi absolut toate amanuntele.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus