Noul PUG al Sibiului: „centre periferice” în cartiere, 134 ha de spații verzi noi, traseu inelar din Ogorului până în Gușterița. Primele observații ale arhitecților invitați la consultări

Sunt principalele noutăți ale noului Plan Urbanistic General al Sibiului, propuse de echipa care a elaborat documentul. PUG-ul se află încă în etapa consultărilor publice, o mare parte a acestuia fiind prezentat miercuri în premieră în fața arhitecților și urbaniștilor. 

Actualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu a fost realizată de asocierea SC Daedalus Proiect Sibiu, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” - Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză și Consulting București și SC Intergraph Computer Services SRL, contract în valoare de 1 milion de euro. În perioada 4 martie - 17 aprilie are loc consultarea publică, iar prima prezentare a fost făcută în fața specialiștilor din domeniul arhitecturii și urbanismului. Consultarea a fost anunțată vineri, 1 martie, ceea ce i-a revoltat pe unii dintre ei, imputând timpul scurt de analiză a documentelor.

A mai fost observat și că nu s-au făcut mențiuni cu privire la dezvoltarea zonei metropolitane Sibiu, precum și lipsa studiilor de fundamentare care au stat la baza planului, pe care specialiștii prezenți le consideră necesare pentru a transmite sugestiile și observațiile.

Prezentarea principalelor aspecte din viitorul PUG a avut loc în prezența primarului Astrid Fodor, a secretarului general al Primăriei, Dorin Nistor, precum și a arhitectului-șef al municipiului Ioana Urdea și consilierul pe probleme de urbanism al primarului, Gheorghe Pătrașcu.

În continuare vom prezenta principalele noutăți din noul PUG propus de asocierea care a lucrat la document, precum și câteva dintre intervențiile din cadrul consultării publice, urmând în zilele următoare anumite teme specifice să le abordăm separat.

Șapte „centre periferice” în jurul centrului istoric

Prezentarea noului PUG a fost făcută de Alexandru și Ioana Cristian de la Daedalus Proiect Sibiu, fiind concentrată în jurul a șapte puncte: Organizare spațială, Zone funcționale, Reglementări, Zone construite protejate, Spații verzi și agrement, Circulații și Introduceri în intravilan. Pentru fiecare punct, cei doi s-au referit în special asupra propunerilor pe care le-au introdus prin document.

Unul dintre acestea se referă la deservirea cartierelor, respectiv la dezvoltarea unor centre care să determine crearea unor poluri de dezvoltare în afara centrului istoric. 

„Avem o propunere - am identificat câteva locații care ori sunt în curs de a deveni centre de cartier sau unele sunt în faza de planificare. Avem C1 la nord - zona de unități comerciale și piața Obor, unde între timp s-au dezvoltat funcțiuni sportive și de agrement, iar cu câteva măsuri prin completarea cu funcțiuni de educație și sănătate și încurajarea circulației pietonale ar putea deveni un centru de interes pentru toată zona cartierului Veteranilor și chiar Viile Sibiului de după autostradă.

C2 în Terezian, care ar putea fi legat de zona de agrement Lacul lui Binder; de asemenea, prin încurajarea legăturile pietonale și transformarea în servicii de agrement a zonelor de producție care încă mai există (...).

C3 în zona Pamira și Aqua park e un potențial destul de mare de a se transforma în zonă centrală. Zona poate deveni și un punct intermodal în cazul în care trenul interurban va funcționa. Este un punct care poate colecta întreaga circulație și servicii pentru Calea Șurii Mici, care este în dezvoltare.

C4 e în zona sud Câmpușor, unde a fost realizat PUZ La Cascade, cu zonă de agrement. Realizarea acestui PUZ, împreună cu legături cu cartierele Turnișor și Valea Aurie și, eventual, diversificarea cu funcțiuni de educație, poate să ducă la dezvoltarea unui centru foarte important într-o zonă care duce lipsă. Și va putea susține și partea de dezvoltare imobiliară din Câmpușor.

C5 în Hipodrom IV e o zonă unde sunt prevăzute spații verzi de agrement, se pot realiza și legături cu fosta bază Tursib, astfel încât zona să capete un caracter central.

C6 e zona Fabrica de Cultură, care are un mare potențial de zonă centrală, care pe lângă cultură să încurajeze și alte activități pentru a deveni centru puternic pentru Vasile Aaron, dar și pentru zona Ștefan cel Mare și ce se dezvoltă acolo.

Iar C7 este un pic mai divers, fiind într-o zonă puternic constituită. Am propus acolo deschiderea serelor din Lazaret pentru public, deoarece există puține opțiuni de spațiu verde și amenajarea pârâului Rossbach. De asemenea, amenajarea fostului Liceu CFR în funcțiuni pentru cartier.

Sunt zone care sunt cât de cât sunt închegate”, a explicat Ioana Cristian.

Pe scurt, elaboratorii noului PUG propun o „mixitate” mai mare de funcțiuni, care să poată transforma zonele momentan preponderent monofuncționale în zone care, prin inițiative private să ofere mai multe servicii vecinătăților „în funcție de cerințele pieței”.

Spre deosebire de PUG-ul actual, de data aceasta orașul este împărțit nu numai în UTR (unități teritoriale de referință), dar și în zone și subzone funcționale. Potrivit autorilor documentului, documentul ar încuraja stabilirea clară a zonelor de producție și de locuire/servicii, cu zone de separație între acestea prin centuri verzi sau de agrement sau retrageri față de circulații principale. 

Iată, pe scurt, o listă a propunerilor pentru zonele funcționale:

1.     Propunerea extinderii intravilanului în Zona Economică Nord;

2.     Susținerea reconversiei funcționale pentru zonele centrale cu funcțiune productivă (în special cele de pe malul Cibinului);

3.     Modificarea funcțională din zonă productivă în zona rezidențială/mixtă;

4.     Realizarea infrastructurii majore în Zona Economică Vest, Zona Economică Est și Zona Economică Nord;

5.     Realizarea unei zone cu caracter central și nod intermodal la intersecția Căii Șurii Mici cu linia ferată;

6.     Realizarea unei zone cu caracter central cu valențe culturale și mod intermodal în Zona Industrială Est-zona Rampa Ștefan cel Mare;

7.     Restructurarea zonei industriale de pe str. Luceafărului, împreună cu realizarea unei zone tampon între producție și rezidențial, și eliminarea riscului de poluare a solului;

8.     Realizarea unei zone tampon între funcțiuni incompatibile (spații verzi, agrement, servicii etc.);

9.     Restructurarea parcelelor cu funcțiune productivă din cartierul Turnișor;

10.  Încurajarea dezvoltării de zone cu caracter central și servicii în afara Centrului – Calea Șurii Mici, Autogării, zona Obor, Câmpșor etc.

În ceea ce privește partea de reglementări, Alexandru Cristian a anunțat că au fost propuse o serie de măsuri care „sunt direcționate în sensul încurajării unei dezvoltări echilibrate atât a zonelor noi, cât și restructurarea celor existente”.

„Din dorința de a crește competitivitatea la nivel regional a Sibiului față de localitățile vecine, s-au avut în vedere măsuri care să crească atractivitatea pentru investitori, dar cu condiționări bine țintite. Nu este dat liber la orice fel de variantă; abordarea noastră a fost de încurajare, dar cu niște condiții a acestor dezvoltări.

Un exemplu este pe zona de mixt, unde atunci când locuirea ocupă de peste 70% din suprafața construită desfășurată, se pot atinge niște indicatori mai reduși, în schimb dacă se asigură și alte servicii colaterale locuirii, atunci acești indicatori pot crește, tocmai ca să încurajeze și să nu o facă lipsită de interes pentru cine vrea să dezvolte anumite zone (...) 

La nivel de regim de înălțime, au fost propuse niște creșteri pe zone care au indicatori ușor ridicați. Vorbim de P+6, respectiv P+8, dar care și acestea nu se pot aplica oricum. Trebuie realizate studii de vizibilitate (...)”, a mai spus Cristian.

Zonele construite protejate: Turnișor – o nouă zonă protejată

La acest capitol nu sunt multe modificări, potrivit autorilor PUG-ului propus. Au fost însă reanalizate anumite aspecte. 

„A fost definită o zonă CP în Turnișor (...) iar fosta zonă Măierimea Porții Ocnei a fost reanalizată și din concluziile trase din studiul istoric și din discuții nu se justifica statutul acesteia. Este păstrată zona de protecție a monumentelor, evident. Restul zonei a fost transformată într-un UTR clasic”, a explicat Alexandru Cristian.

Acesta a mai spus că au fost prevăzute o serie de intervenții care pot fi făcute fără elaborarea de documentații PUZCP „ca să putem, până la elaborarea unor PUZ-uri pe zona centrală să nu ținem blocate orice fel de investiții. Mă refer la amenajarea podurilor existente. Există condiții în care se pot face aceste amenajări (...)”. 

„Am încercat să ne adresăm și unor probleme de funcționare a spațiilor de alimentație publică din zona centrală, care pot fi problematice nu doar urbanistic, dar și administrativ. Sunt prevederi cu privire la suprafețele minime care pot fi alocate acestor unități etc.

De asemenea, în zona de protecția a monumentelor e impusă o limitare a înălțimii, care să nu intre în concurență și să protejăm valoarea monumentului”, a mai spus arhitectul.

Spații verzi: 18 hectare în zona Calea Șurii Mici

Datele prezentate arată că majoritatea spațiilor verzi propuse sunt pe terenuri publice, fiind vorba de un total de 545 ha, dintre care prin noul PUG se propune amenajarea unei suprafețe de 134 ha spații verzi noi. Acest lucru ar însemna 10% din suprafața intravilanului, unde nu sunt incluse pădurile sau spațiile de agrement.

Ioana Cristian a anunțat că principalele zone verzi propuse sunt următoarele:

-       Închegarea zonei din sud vest, care cuprinde Parcul Belvedere, o legătură propusă cu Pădurea Dumbrava, include zona de agrement și spațiul verde din PUZ La Cascade și amenajarea cursului Cibinului până aproape de centru;

-       În zona de urbanizare, Calea Șurii Mici, a fost propusă o suprafață de peste 18 ha, alături de o zonă de aproximativ 5 ha cu funcțiuni de instituții și servicii pentru realizarea de construcții educaționale;

-       A fost menținută zona verde din PUG-ul anterior, dar fiind pe proprietăți private, e în majoritate în reglementarea de agrement și servicii, iar spațiul public a fost restrâns la un traseu care să susțină această zonă de agrement, în paralel cu Calea Șurii Micii;

-       Viile Sibiului, zona nou propusă de a fi inclusă în intravilan, a fost legată cu trupul principal cu o zonă majoritar propusă pentru spațiu verde, aproximativ 8 ha, dar care prevăzut și spațiu pentru educație;

-       În Gușterița am extins intravilanul, în continuarea Gușterlandului cu o zonă de agrement și servicii pe terenuri private, care să susțină prin servicii diverse investiția Primăriei;

-       Deschiderea serelor din Lazaret pentru public și continuarea traseului verde de-a lungul pârâului Rossbach.

Calitatea spațiilor verzi și de agrement sunt pe locurile 3-4 în chestionarele efectuate în rândul sibienilor.

Circulații: trasee noi la nordul orașului și poduri pietonale peste Cibin

În ceea ce privește circulația și conectivitatea în oraș, arhitecții care au lucrat la noul PUG au propus în document trei modificări principale. 

Prima ține de remodelarea sau realinierea arterelor importante. „Realinierea, care înseamnă mutarea aliniamentului astfel încât profilul străzii să devină mai larg, a fost propusă pentru câteva artere în PUG 2011. Noile propuneri de extindere a profilului stradal includ mult mai multe artere, astfel încât, odată cu dezvoltarea orașului în mod organic, profilul mărit al acestor străzi să poată include cât mai multe din cerințele de mobilitate și confort ale cetățenilor: piste de biciclete, aliniamente de arbori cu zone verzi, trotuare mai largi, benzi rezervate pentru transportul în comun”, scrie în prezentare.

„Am modificat traseele străzilor pe cât posibil pe limite de proprietate, ca în cazul unor exproprieri să nu se exproprieze pe diagonală parcele sau să fie cât mai puține aceste cazuri (...)”.

Autorii precizează că și în cazul traseelor care nu permit modificarea profilului se propune remodelarea acestora „în favoarea mobilității alternative: pietonale, cicliste”.

A doua ține de realizarea de trasee noi de circulație. Astfel, se propune realizarea unui traseu inelar începând cu străzile Ogorului, Cuarțului, cu legătură prin cartierul Tineretului, Veterani și în continuare prin Viile Sibiului și până în Gușterița. Alte două trasee sunt propuse prin zona Câmpșor, precum și o legătură spre sud prin str. Preot Bacca și prelungirea traseului din Valea Aurie doar pentru transportul în comun până în Cartierul Arhitecților. Tot două trasee se propun prin zona livezilor din nord (Horticola) cu legătură cu cartierul Gușterița.

Arhitecții autori ai PUG-ului preliminar mai recomandă administrației publice și construcția de traversări peste barierele naturale sau cele antropice existente: poduri, pasaje sau subtraversări. Câteva exemple oferite sunt pasajul peste linia ferată în Câmpșor în continuarea străzii Preot Bacca, subtraversări pe sub linia ferată pentru străzile Tractorului, Țiglari, Calea Turnișorului și Dimitrie Cantemir; iar peste Cibin se propun două poduri pietonale în zona Centrului istoric – în continuarea străzilor Popa Șapcă și Distribuției și mai multe în zona Câmpșor.

„Un punct important pe termen mediu-lung îl reprezintă punerea în funcțiune a trenului urban pe liniile existente”, mai precizează autorii documentului.

Al treilea aspect se referă la intervențiile integrate, cu referire la regulamentul cu privire la parcări.

Zone noi în intravilan: inclusiv un loc pentru un viitor cimitir

Potrivit autorilor documentului, dacă în PUG-ul din 2011 zonele introduse în intravilan sunt destinate majoritar dezvoltărilor de locuințe colective, zone mixte cu servicii, iar funcțiunea economică/industrială și de agrement se găsește într-o măsură mai mică, „zonele propuse pentru introducere în intravilan prin PUG preliminar sunt în mare parte destinate construirii de locuințe individuale și semicolective cu densitate mică”. Astfel, două zone sunt propuse pentru dezvoltări cu funcțiuni centrale/mixte/locuire colectivă și alte două zone sunt propuse pentru dezvoltare economică/industrială.

„Bineînțeles că pentru un oraș economic e bine să stăm mai strânși, mai denși, să circulăm mai puțin cu mașina etc., dar ce am considerat important este să avem opțiuni (...) Astfel, zone precum UTR11, UTR E06, UTR E01 sunt introduse în intravilan cu funcțiunea de locuire individuală sau semicolectivă, dar puțin densă. Introducerile au fost făcute de-a lungul unor trasee și pe care le considerăm a fi importante pentru a fi realizate sau pentru a reglementa unele probleme cum sunt în Viile Sibiului (...)

De menționat câteva introduceri de terenuri care aparțin domeniului public: și anume, în sud în zona Calea Poplăcii este un teren care a fost preluat de Primărie și a fost introdus ca zonă cu funcțiuni centrale (C, pe planșă – n.n.) și de asemenea în nordul orașului o zonă de gospodărie comunală, unde se poate propune un cimitir pe viitor (G, pe planșă – n.n)”.

Observații, întrebări și propuneri

Discuțiile au fost inițiate de șeful Ordinului Arhitecților din România (OAR) filiala Sibiu-Vâlcea, arhitectul Cristian Șandru, care s-a arătat indignat de faptul că reprezentanții Primăriei au anunțat abia vineri după amiază organizarea consultării de azi. Acesta a subliniat că timpul a fost prea scurt pentru a consulta în profunzime documentele și a veni cu propuneri concrete. „Nu înțelegem dacă această întâlnire este gândită să fie o prezentare sau o consultare. Propunerea mea este, dacă s-ar putea, ca aceste consultări să fie anunțate din timp. Noi, la OAR, nu am fost anunțați deloc. Colegii au aflat de pe Facebook - unii sâmbătă, alții – luni. E foarte scurt timpul să analizăm o documentație de tip PUG. Și cele 45 de zile sunt scurte. Cred că scopul ar trebui să fie acela de a avea un PUG cât mai bun pe care o să lucrăm după aceea timp de 10 ani”, a spus Șandru.

Fodor a replicat că „unui specialist îi ajung cele 45 de zile să parcurgă aceste materiale”, dar a promis că dacă va fi nevoie, această perioadă poate fi prelungită.

Vladimir Grigorov, arhitect, a avut trei întrebări. A întrebat dacă PUG-ul va fi salvat într-un format accesibil specialiștilor sau doar în PDF, precum și dacă certificatul de urbanism va putea fi emis automat. Reprezentanții Primăriei au dat asigurări că va fi o automatizare în acest sens, iar în ceea ce privește formatul planului, acesta va fi într-o bază de date GIS.

Acesta a atras atenția asupra necesității reglementărilor care să prevadă când și cum se vor dona Primăriei străzile și iluminatul în cazurile noilor proiecte imobiliare. „În marea majoritatea cartierelor noi străzile nu sunt făcute cu asfalt. E o procedură, sunt pașii care ar trebui menționați, ca să fie foarte clar când se face, ce se face și cum se vor dona. Pentru că tot timpul avem discuții”.

Un alt subiect la care s-a referit Grigorov a fost centrul istoric: „Centrul istoric a fost foarte tare blocat în ultimii 12 ani, că orice demolare, mansardare sau extindere era condiționată de un PUZCP (...) Mi se pare că totuși această slăbire a șurubului foarte mică, ca doar podurile mansardabile să fie amenajate, e prea mică. Adică centrul istoric va fi în continuare blocat prin condiționarea de UTR-urile respective de PUZ-CP-uri (...) E absurd să condiționezi de PUZ-CP... Se ia aviz de la Monument”.

Primarul Astrid Fodor a intervenit, precizând că recent a fost semnat contractul pentru realizarea PUZ-CP pentru o subzonă din centrul vechi, finanțat prin PNRR. „Continuăm să încheiem contracte etapizat pentru toate zonele – Piața Mare, Bălcescu etc. Următoarea procedură va fi din fonduri propriu și pe rând o să le facem. Sper că acolo va rezolva mai multe probleme”, a explicat Fodor.

Arhitectul Dorin Boilă: „Am sesizat tendința specifică urbanismului american de mall. PUG-ul arată tot mai nespecific Sibiului”

„Urmărind planșele am câteva observații. Cred că ar trebui legat acest organism urban, Sibiul, mai bine de zona înconjurătoare. Nu văd o planșă cu zona virtual-metropolitană.

În prezentarea unor axe de circulație și a unor centre polarizatoare pe cartiere, cred că am sesizat tendința specifică urbanismului american de mall de a crede că un centru nou sau în construcție trebuie să fie ceva foarte concentrat, cu dotări și în jurul lor eventual parcări și străzile care duc acolo permanent blocate. Eu zic să reluați un pic din tradițiile specifice Sibiului, pentru că PUG-ul începe să arată tot mai nespecific Sibiului.

În Sibiu nu erau aceste centre, în afară de piața agroalimentară din Sibiu care va deveni și ea un mall. Sibiul avea centre de interes și de polarizare, culoare, străzi. Uitați-vă la Bd. Mihai Viteazu care se chinuie de jumate de secol să devină o stradă. Pe o parte lumea se chinuie să circule și socializează. Pe partea cealaltă nu circulă nimeni.

În același sens, înaintașii au avut pârâul Trinkbach, care trecea pe sub cetate, o zonă foarte ofertantă, și au transformat-o într-un culoar verde. Azi îi zicem verde-albastru, dacă se poate, dar nu arată. Vedeți cum au făcut ei: pe o zonă strâmtă au făcut o zonă verde, care și azi e ofertantă; și se duce până în Tropini. Nu am observat ceva materializat în sensul acesta mai mult decât fostul PUG în actuala propunere.

Am scris pe mail la Primărie și am primit răspunsuri să le zic numai dezamăgitoare, ca să nu folosesc ceva tare.

De exemplu, avem râul Cibin: în literatura de specialitate din ultimii 30 de ani se încearcă să se spune că râurile au o personalitate. Deci, dacă avem așa ceva în oraș, ne înclinăm. De multe ori, inclusiv prin reglementări, și la fostul PUG și la PUZ-urile care s-au făcut s-a împiedicat acest lucru (...) Noi tindem s-o placăm, s-o bordăm cu P+4, P+6. E o catastrofă, mai ales că s-a amintit de culoare de viziune, de perspective urbane. Se va distruge această axă verde-albastră; nu va rămâne decât foarte puțin albastră și mai puțin verde.

În aceeași idee: extinderea unui oraș nu trebuie să se facă ca o apă care la o inundație ocupă din ce în ce mai mult teren. Există de sute de ani tradiția, mai ales britanică, să punem câte o barieră, de aia verde, cum s-au stopat marile dezvoltări de orașe care nu se mai terminau, mai precis Londra. Poate că să fiți atenți și în zona asta. E locul unde să apară parcuri și zone care să despartă acest masiv de construcții... Valea Săpunului putea fi un culoar verde-albastru. Dincolo de ea e o catastrofă că ajunge Hipodrom I și II o lumină.

Nu cred că nu se mai poate face nimic; sper să se mai facă”.

Alexandru Găvozdea, arhitect:„ Nu reușesc să înțeleg pentru ce s-a optat pentru reconfigurarea în UTR-uri”

„Semnalez o chestiune de ordin general, de abordare a PUG-ului. Regret să spun că cele trei întâlniri nu au fost cele din care să tragem o concluzie ca specialiști. Practic, acum avem la dispoziție o informație completă, cât de cât, dar fără studiile de fundamentare.

Nu reușesc să înțeleg pentru ce s-a optat, din partea elaboratorului, pentru reconfigurarea în UTR-uri care aglomerează în zone funcționale diferite și care nu mai dă niciun fel de înțelegere despre ce se întâmplă în zona respectivă. Avem UTR38 cu patru-cinci zone funcționale în el (...) Nu e de niciun ajutor această resetare, în afară că ne amețește pe toți.

Al doilea lucru care mi se pare important: În partea scrisă apar citez din memorie – o exprimarea care e greșită, că elaborarea de PUZ-uri poate fi obligatorie. Ar trebui să ne gândim, pentru că generează efecte juridice: ori poate fi, ori este obligatoriu.

Una din situație e schimbarea regimului juridic sau economic al unui teren: e absurd să presupunem că asta trebuie să genereze automat un PUZ.

(...)

Salut intenția de a diferenția numărul de locuri de parcare pe unitate de locuit în funcție de amplasarea în oraș. Constat că îmi scapă mecanismul cu care au fost stabilite acele valori.

(...)

Eu nu am găsit pe planșa de pe site niciun fel de culoare de vizibilitate despre care ați pomenit. Este un element important, dar în absența studiilor de fundamentare ne e greu să spunem dacă are sens sau nu realizarea unei zone concentrate de dezvoltare – acele centre de cartier într-un loc sau altul. Fără acele studii, n-o să vă putem da un feedback bun pentru acest PUG”.

Dumitru Ungureanu, Asro Serv, evaluatorul de mediu pentru noul PUG: „Trebuie să înțelegem că nu hectarele ne ajută”

„O să încep cu parcările, legat de mobilitate. Eu nu cred că putem gândi astăzi străzi largi, parcări la nesfârșit. Majoritatea ați fost dincolo și ați văzut că sunt lucruri total diferite: individul gândește altfel decât noi. Evident că nu avem cum aborda centrul istoric cu parcări... Nu am zone mobile în care să mă dezvolt după cum ne-ar place sau după cum ne comandă un beneficiar și tu îi spui că n-ai parcare: N-ai parcare, nu faci. 

Și eu am în centrul istoric un birou în care credeam că dacă am un birou acolo toți o să zică ce tare ești. Și de 7 ani nu a reușit să vină nimeni, spunându-mi clar ca să mergem la o cafea. Și am renunțat – e doar un birou în care mă întâlnesc cu colegii.

A vorbit dl arhitect Boilă de râuri cu personalitate: e o noțiune pe care prin PUG n-o s-o putem gândi foarte amplu și detaliat. Dar e o idee pe care să n-o pierdem. În același timp, pe experiența pe care o avem, toate văile noastre au fost construite până în vale. Degeaba cei de la Ape spun despre debite, reglementări... Problema e că trebuie să gândim altfel. Acolo unde nu încape în vale, trebuie să gândim cum facem să încapă și dacă nu încape în vale, cum am putea să oprim în amonte parte din apă, sau cum să facem acele sisteme la modă din vest, de adaptare la schimbări climatice, ca apa să vină în sisteme peisagistice, după care se retrage încet pentru că canalul nu duce. Sunt lucruri discutate...

Vorbim de spații verzi: toată lumea și eu, ca evaluator, mă duc și întreb dacă are 26 mp spțiu verde: total fals. De ce să nu avem 80 dacă putem? Dacă nu putem... Nu. S-a făcut nimic, pentru că fiind spații private, nu poți. Nu avem posibilitatea să gândim foarte multe spații verzi, dar avem altă posibilitate (...) Trebuie să înțelegem că nu hectarele ne ajută, de pădure, de iarbă sau de picnic, ci ne ajută calitatea spațiului verde respectiv.

În momentul de față, în UE se gândește la nivel de copac, în care eu mergând pe stradă pot să mă bag sub el când afară e cald și ai un pic de umbră și te bucuri de ea. 

De aceea, o parte din lucruri pot fi gândite printr-o planificare la care suntem. Trebuie să avem o soluție tehnică sau o idee inovatoare, trebuie să avem bani și trebuie să mai avem reglementare. Dacă toate cele trei lucruri le pot gândi, atunci planul va fi ok. Dacă una din ele nu va funcționa, nu va fi ok și peste 10 ani ne vom întâlni și vom spune că nu s-a făcut, că nu s-a putut (...)

Dacă PUG-ul poate să reglementeze anumite chestii sau să condiționeze, e ok, sau cel puțin administrația locală să preia parte din idei și să le reglementeze prin consiliul local: vor să aibă mai puțină ploaie care ajunge la canal, atunci să susțină acoperișurile verzi, pe care mulți dintre arhitecți au hulit ideea.

Haideți să privim puțin și după plan – putem sau nu putem”.

Consultarea s-a încheiat fără o concluzie generală, singurul aspect asupra căruia au convenit cei prezenți fiind crearea unui grup de lucru în care elaboratorii PUG-ului să se întâlnească separat cu arhitecții, cu reprezentanții OAR, să discute cu planșele pe masă pentru a lămuri problemele sau inexactitățile identificate.

De asemenea, autorii PUG-ului, precum și reprezentanții Primăriei au promis că vor face publice și studiile de fundamentare care au stat la baza propunerilor din noul PUG.

Foto: Silvana Armat

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor