Monede grecești din argint descoperite în Cetatea Dacică de la Tilișca. Expert: ”Întăresc ipoteza că cetatea era dezvoltată, avea legături cu lumea greacă”

Un colectiv de specialiști și voluntari coordonat de dr. Gheorghe Vasile Natea, specialist în cadrul Muzeului Național Brukenthal, realizează în această perioadă noi săpături arheologice în cadrul Cetății Dacice de la Tilișca. Printre descoperirile notabile înregistrate vara aceasta se numără și două monede grecești din argint, drahme, ce datează din secolul II – secolul I înainte de Hristos.

Fiu al satului Tilișca și cu peste 20 de ani experiență în arheologie, dr. Ghiță Natea este istoric reputat în România. Are un doctorat cu tema ”Locuințe aristocratice în Dacia” și de mai bine de cinci ani conduce o echipă de specialiști care realizează sistematic săpături științifice în situl arheologic de la Tilișca unde a realizat numeroase descoperiri prin care înțelegem mai bine istoria celor care au locuit în zona noastră în urmă cu mai bine de două mii de ani.

În iulie 2024 dr. Ghiță Natea a reluat cercetările arheologice în interiorul Cetății Dacice de la Tilișca, extinzând zonele cercetare anterior și aprofundând informațiile existente. Până să ajungă la monedele grecești, aici au descoperit un fost atelier de pielărie și o locuință din vremea dacilor.

”În urma săpăturilor realizate în ultimele săptămâni putem spune cu certitudine că avem un atelier de pielărie ce datează din a doua jumătate a secolului întâi înainte de Hristos. Am găsit, printre altele, șapte cosoare și două cuțite de curățat pielea. Avem o construcție cu șanț de fundație cu trei gropi de stâlp în el ce închidea trei laturi, o a patra latură fiind deschisă. Probabil că exista o poartă de acces de aproape trei metri lungime. În capete, unde ar fi susținerea porții, s-au descoperit două gropi de stâlpi cu diametrul de aproximativ 50 centimetri”, a explicat pentru cititorii Turnul Sfatului dr. Ghiță Natea.

Despre Cetatea Dacică de la Tilișca istoricii știu deja că a fost locuită vreme de sute de ani și, în perioda de maximă înflorire, avea sute de locuitori. Legat de atelierul de pielărie, care are o suprafață de aproximativ 15 metri pătrați, dacii prelucrau pieile provenite de la căprioare, vaci, oi și chiar mistreți. ”Am găsit multe oase și coți de mistreți în zonă”, completează Natea. Pieile erau pe urmă folosite ca îmbrăcăminte sau pentru așternuturi. De asemenea, multe erau folosite pentru troc.

Arheologii au mai descoperit lângă atelierul de pielărie o locuință cu fundația din piatră ce datează din aceeași perioadă. ”Putem specula că aici trăia familia, iar lângă aveau atelierul unde lucrau, iar capul familiei ar fi fost meșterul. În vremea aceea o familie care locuia într-o astfel de construcție putea avea cinci, șase membri”, spune Ghiță Natea.

Ambele construcții erau pe o terasă construită și erau protejate de un val de apărare. ”La bază valul avea un strat din piatră, pe urmă era umplutură din pământ, iar deasupra pusă din nou piatră pentru a ține malul în loc”, explică Natea.

Aceste două descoperiri ar reprezenta doar o foarte mică parte din imaginea completă a cetății, ce în perioada de înflorire număra zeci de familii. Arheologii spun că au înregistrat aproape 30 de construcții până acum, în urma cercetărilor ce vizează nici zece la sută din suprafața totală a cetății. Și asta fără a lua în considerare așezarea de la baza dealului.

Șantierul arheologic de la Tilișca este în plină desfășurare, până acum, în aproximativ o lună de zile, desoperindu-se peste o sută de piese din metal și mai mult de șapte vase ceramice întregibile (pisele de cermică sunt de ordinul miilor).

Redăm mai jos câteva descopeiri interesante din campania 2024:

Podoabă din sticlă

Descoperirile care stârnesc cel mai mult imaginația rămân însă cele două monede grecești din argint de orgine Dyrrhachium şi Apollonia (două orașe antice unde s-au bătut acest tip de monede). Arheologii au mai descoperit monede grecești în județul Sibiu, spre exemplu pe traseul autostrăzii Sibiu-Sebeș, aflat la mai puțin de o jumătate de kilometru de cetatea dacică. Monedele reprezintă totuși o premieră pentru Tilișca, ele fiind găsite în stratul de amenajare din zona atelierului de pielărie descris anterior. Trebuie făcută precizarea că monedele sunt mai vechi și precedă cele două construcții.

Ecaterina Natea, expert în cadrul Muzeului Național Brukenthal, a precizat pentru Turnul Sfatului că deși astfel de monede grecești nu reprezintă tocmai o raritate, ele ”nu prea erau la îndemând oricui, nu oricine avea monede, ci doar păturile superioare, soldații sau comercianții. Țăranii nu erau plătiți în monede”.

”Descoperirea acestor două monede nu face decât să întărească ipoteza că cetatea dacică de la Tilișca era una dezvoltată, avea legături cu lumea grecească. Monedele ar fi putut ajunge aici fie prin comercianții care se duceau până la Dunăre, unde făceau schimb de bunuri, sau conform altor surse, prin Banatul de astăzi”, a explicat Ecaterina Natea. Ca să înțelegeți mai ușor, dacii puteau duce în dus în special sare din zona Sibiului și piei prelucrate, iar în schimb primeau podoabe, obiecte din metal prețios sau monede. Unii istorici, pentru a-i determina valoarea, au echivalat o astfel de monedă cu două vaci.

Șantierul arheologic de la Tilișca este doar o componentă dintr-un proiect mai amplu desfășurat de Asociația Cetatea Dacică Tilișca, care și-a propus să pună în valoare toată această bogăție culturală, să informeze sibienii asupra istoriei lor și să atragă turiști. În paralel cu latura arheologică în această perioadă se desfășoară proiectul cultural „Intinerarii turistice și culturale în Mărginimea Sibiului. Măsuri de revitalizare și protejare a Cetății dacice de la Tilișca”, bucurându-se de sprijinul logistic şi cofinanţarea Consiliului Judeţean Sibiu - prin agenda culturală 2024 – și în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Primăria Comunei Tilişca şi Primăria Oraşului Sălişte.

În spatele acestei inițiative stă un colectiv de specialiști format din dr. Gheorghe Vasile Natea, Christian Kaiser, dr. Maria Raluca Teodorescu, Adrian Georgescu, Mihail Chideșa, Florentin Perianu și Ecaterina Natea.

Cei enumerați mai sus, ajutați de voluntari, au igienizat zona aleilor propuse pentru drumeții în zona cetății dacice Tilișca, au montat panouri informative și organizează aici drumeții la care au participat numeroși copii și studenți.

Dacă vreți să fugiți de canicula din Sibiu, la nici o jumătate de oră de mers cu mașina găsiți la Tilișca pădure deasă, răcoare și poteci numai bune de drumeție printre vestigii istorice. Dealul este amenajat, există coșuri de gunoi, bănci pentru repaus, precum și numeroase panouri informative despre istoria locului. Cine ajunge în vârf se poate bucura atât de priveliștea deosebită, dar mai ales poate vedea șantierul arheologic și poate sta de vorbă cu experții prezenți.

Dr. Ghiță Natea spune că cercetările arheologice vor fi extinse și vor continua inclusiv în luna septembrie, aât cât vremea va permite săpăturile. În plus, cu ajutor financiar de la compania UCM, care a făcut o donație substanțială, Asociația Cetatea Dacică Tilișca vrea să realizeze o scanare laser a întregului deal, putând astfel să reconstruiască digital întreaga cetate. Scopul final este ca întreaga cetate să fie profund documentată, reabilitată și pusă în valoare din punct de vedere turistic.

Premisele unui amplu proiect culural și istoric există la tot pasul. Întreaga zonă cercetată în prezent a fost locuită în perioada 900-700 î. Hr. de civilizația Hallstatt-iană, urmată în perioada 250 – 50 î. Hr. de daci, care se pare că au fost cuceriți de Burebista, cetatea fiind refăcută și locuită în perioada 50 î. Hr. – 100 după Hristos, până când a fost cucerită de romani. Bineînțeles că acestea sunt doar câteva indicații grosiere, ușor de înțeles de toată lumea, detaliile sunt mult mai profunde.

Istoricii sunt de părere că cetatea de la Tilișca a fost locuită de daci aproximativ 300 de ani. Estimările lor arată că aici trăiau constant câteva sute de oameni. Dealul pe care este așezată cetatea are o configurație foarte ușor de apărat, la care se adaugă o vizibilitate foarte bună, în unele zile de aici putând fi văzut cu ochiul liber orașul Sebeș sau municipiul Sibiu. Apropierea de zăcămintele de sare de la Ocna Sibiului și Miercurea Sibiului, plus vegetația propice creșterii animalelor reprezintă noi argumente pentru dezvoltarea unei comunități.

Tabără de arheologie la Cetatea Dacică de la Tilișca: 19 elevi din Sibiu au învățat istorie călcând pe urme strămoșilor

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815