Noi descoperiri arheologice în Mărginimea Sibiului. Evadare din caniculă în ”Pădurea dacilor”

Dr. Gheorghe Natea, expert în cadrul Muzeului Național Brukenthal, a realizat în ultimele săptămâni o serie de noi descoperiri istorice în zona sitului arheologic de la Tilișca. Numeroasele obiecte scoase la iveală sugerează existența unui posibil atelier de pielărie vechi de aproape 2.000 de ani. Întreaga zonă poate fi vizitată de oricine, fiind aproape de Sibiu și amenajată sub forma unui parc tematic, cu traseu prin pădure și numeroase informații structurate în urma descoperirilor realizate aici.

De la Sibiu la Tilișca se poate ajunge în mai puțin de o jumătate de oră, mai ales că vechiul drum național este aproape golit de trafic. Odată ajunși în Tilișca vizitatorii întâlnesc numeroase indicatoare turistice către Dealul Cățănaș din apropierea drumului spre Galeș. La baza dealului există o mică parcare și panouri informative. De aici turiștii pot începe urcușul lejer pe un traseu ideal de parcurs vara: Pădure deasă, răcoroasă, liniște, peisaje uimitoare și foarte multe informații interesante despre trecutul poporului român. Practic, la orice pas poți vedea urme ale unor civilizații antice, precum Hallstatt, urmată de dacii și romanii despre care cu toții am învățat la școală.

În apropierea vârfului Dr. Gheorghe Natea – fiu al satului specializat în istoria dacilor, a redeschis vara aceasta șantierul arheologic. Trebuie precizat că de zeci de ani istoria dacilor este studiată sistematic în această zonă a Mărginimii, fiind descoperite mii de artefacte. Lor li se adaugă începând cu vara aceasta numeroase alte descoperiri.

Dr. Ghiță Natea

”Am redeschis șantierul arheologic sistematic din Cetatea dacică de la Tilișca la jumătatea lunii iulie. Ne ajută studenți ai Universității ”Lucian Blaga” și elevi voluntari ai Colegiului Național ”Samuel von Brukenthal” coordonați de profesorul Neluțu Popa. În această fază efectuăm cercetări pe marginea întărită a platoului superior pe o suprafață de aproximativ 130 de metri pătrați. Scopul principal al cercetărilor este de a vedea cum se continuă locuințele descoperite în campaniile trecute și de stabili o stratigrafie mai clară a precedentelor cercetări”, a explicat pentru Turnul Sfatului profesorul Gh. Natea.

Dintre numeroasele descoperire realizate zilele trecute, vă prezentăm mai jos câteva dintre cele mai interesante:

  • Cuțit de pielărie dacic

Una dintre cele mai interesante descoperiri o reprezintă un cuțit de pielărie dacic. Acesta, foarte probabil, avea un mâner din lemn sau os, și era folosit pentru a râcâi pieile animalelor în vederea prelucrării lor. Practic, înainte de fi îngropat pentru aproximativ 2.000 de ani fost utilizat la curățarea pielii. Alături de alte descoperiri similare din imediata vecinătate, precum piese din metal sau cosoare, el întregește tabloul unui posibil atelier de pielărie.

  • Fusaiolă

Obiectul pe care îl vedeți mai sus este o fusaiolă, adică un mic obiect de lut ars, cu un orificiu în mijloc, care era folosit ca greutate și suport pentru fusele primitive, scopul fiind de a le regla învârtirea în timpul toarcerii lânii.

  • Pahar dacic

Un alt obiect care poate lăsa imaginația să zboare este un vas ceramic, descoperit foarte aproape de cele prezentate mai sus. În baza informațiilor existente deja, specialiștii în istoria dacilor pot spune că inițial era un obiect foarte similar cu un pahar din zilele noastre. Și cum știm că dacii era băutori de vin, putem afirma că din paharul prezentat mai sus un dac ar fi putut bea vin în urmă cu 2.000 de ani.

Cosoare de vremea dacilor recent descoperite la Tilișca

Aceste descoperiri vor putea fi admirate în viitoare expoziții organizate de Muzeul Brukenthal în Sibiu.

”Până acum am descoperit un bogat material ceramic, piese din metal, un cuțit de pielărie, cosoare... În baza acestor descoperiri eu cred că ar putea să fie vorba despre un atelier de pielărie, dar aceasta este doar o presupunere, va trebuie să continuăm cercetările până ajungem la stratul de jos și avem o concluzie. De asemenea, în această fază putem enunța că cei care au trăit aici au fugit la un moment dat abandonând totul. Motivul fugii ar putea fi legat de momentul în care au fost atacați și cuceriți de romani”, a mai explicat dr. Natea.

arheolog natea

Datele de mai sus reprezintă pentru specialiști doar vârful aisbergului, întregul deal fiind practic o veche cetate dacică ce mustește de istorice. Practic, oriunde te uiți, dacă ai ochiul format poți vedea urme ale locuirii, de la terase construite de daci până la ziduri de apărare, turnuri, inclusiv urme arheologice ale unor locuințe și ateliere. Însă toate pălesc în fața unei noi posibile descoperiri. Este vorba despre dezvăluirea, în cercetările anterioare, ale unor structuri circulare ample, care sugerează posibilitatea existenței unui templu. Având în vedere că zona a fost locuită vreme de sute de ani de daci, specialiștii deduc faptul că existența unui templu sau un centru religios ar fi ceva firesc. Primele descoperiri îi duc pe experți cu gândul urmele similare ieșite la iveală la Sarmisegetuza.

”Înclin să cred că ce avem în față ar putea fi bazele unui sanctuar, cele două structuri circulare descoperite până în prezent putând fii bazele unor coloane. Dorim să extindem șantierul și să vedem cum se continuă pentru a întregi tabloul și a înțelege mai bine, deocamdată sunt, totuși, niște supoziții”, mai spune dr. Gheorghe Natea.

Întreaga zonă cercetată în prezent a fost locuită în perioada 900-700 î. Hr. de civilizația Hallstatt-iană, urmată în perioada 250 – 50 î. Hr. de daci, care se pare că au fost cuceriți de Burebista, cetatea fiind refăcută și locuită în perioada 50 î. Hr. – 100 după Hristos, până când a fost cucerită de romani. Bineînțeles că acestea sunt doar câteva indicații grosiere, ușor de înțeles de toată lumea, detaliile sunt mult mai profunde.

Istoricii sunt de părere că cetatea de la Tilișca a fost locuită de daci aproximativ 300 de ani. Estimările lor arată că aici trăiau constant câteva sute de oameni. Dealul pe care este așezată cetatea are o configurație foarte ușor de apărat, la care se adaugă o vizibilitate foarte bună, în unele zile de aici putând fi văzut cu ochiul liber orașul Sebeș sau municipiul Sibiu. Apropierea de zăcămintele de sare de la Ocna Sibiului și Miercurea Sibiului, plus vegetația propice creșterii animalelor reprezintă noi argumente pentru dezvoltarea unei comunități.

”Majoritatea istoricilor sunt de acord că aici au trăit câteva sute de persoane. Dealul are 23 de terase, iar sus este platoul cu reședința șefului, unde sunt și turnurile de locuit. Populația trăia în locuințe cu baza din piatră și restul construcției din lemn”, a detaliat dr. Natea.

Toate acestea pot fi vizitate de oricine, oricând. Asociația Cetatea Dacică de la Tilișca se ocupă de întreținerea și promovarea, în limitele posibilităților restrânse, a întregii zone. Ei curăță în fiecare an traseul turistic, taie vegetația, pun în valoare descoperirile istorice, amenajează traseul și îl marchează cu panouri informative. Dacă sunteți norocoși îl puteți avea ca ghid pe Christian Kaiser, din partea asociației. Christian nu doar că știe în detaliu întreaga cetate, dar vă poate vorbi ore în șir despre fiecare colțișor.

Spre exemplu, în turnul locuință care încă se păstrează, Christian Kaiser vă poate arăta tehnologia folosită de daci pentru construirea lui. În pietrele calcaroase, aduse de la zeci de kilometri depărtare, meșterii au săpat lăcașuri speciale pentru bârnele din stejar care țineau la un loc întregul turn.

Dar poate cel mai interesant lucru pe care vi-l poate arăta Christian Kaiser este locul unde se suspectează că ar fi forțat intrarea în cetate romanii în cadrul asaltului care a și adus sfârșitul cetății.

Nu în ultimul rând trebuie precizat că traseul care leagă cele două turnuri locuință este presărat de locuri de belvedere cu priveliști care îți taie respirația. Locuri perfecte pentru o pauză pe aceste poteci încărcate de istorie.

În loc de concluzie, vă mai spunem că Cetatea dacică de la Tilișca poate fi oricând o destinație turistică pentru oricine vrea să evadeze din canicula orașelor, în căutarea răcorii pădurii combinată cu frumusețea istoriei locale. Un circuit complet, cu pauze pentru respiro în zonele de belvedere, nu durează mai mult de trei ore. Dacă vă grăbiți poate încă mai găsiți situl arheologic deschis și experți gata să vă povestească în detaliu istoria a tot ceea ce vă înconjoară.

Christian Kaiser

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

5 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Ciocan

Acum 2 luni

vAI DE CAPUL MEU DE CATE ORI AM TRECUT CU DETECTORUL DE METALE PRIN ZONA si nu am gasit nimic.
Raspunde

Tudor Vladimirescu

Acum 2 luni

Era setat pe 'baron bru-chintal'.Normal sa nu gasesti nimic pt ca..restul e can-can..

Raspunde

Adina

Acum 2 luni

Foarte interesant. De observat obiceiul dacilor de a-si construi asezarile in majoritatea cazurilor sus pe dealuri sau pe munti (probabil pentru a se putea apara mai usor). Pentru cei pasionati, lectura obligatorie: https://www.formula-as.ro/2019/11/18/dacii-din-spania-carpetanii/
Raspunde

Pe

Acum 2 luni

L ați băgat pentru fotografiat pe arheolog în un șanț vechi. Nu ati găsit ceva proaspăt? Săracu Popa!
Raspunde

Neluțu Popa

Acum 2 luni

Foarte bine realizat materialul, felicitări Ștefan Dobre! Asta înseamnă muncă de teren, interviuri cu cei implicați, fotografii, pasiune și inteligență! O foarte frumoasă invitație la cunoașterea minunățiilor de lângă noi!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus