”Străbunicul” pierdut al porcului de Bazna, reînviat de italieni cu ajutorul geneticii. ”Sunt înrudiți ca ai noștri”

Un profesor universitar din Toscana a început în 2007 proiectul ”Suino Nero Cinghiato”, prin care dorea să reînvie o rasă specială de porc italiană, extrem de apreciată în urmă cu ste de ani, însă dispărută în urma importului masiv de rase germane și olandeze, mai productive, în anii 70. Fermierii nu au mai crescut porcul lor tradițional, adoptând alte rase, considerate mai profitabile.

Specia aceasta apare în picturile bisericești din peninsulă, iar asemănarea ei cu porcul de Bazna e clară. O spune chiar și Dan Limbășan, fermierul sibian care a promovat intens în ultimii ani creșterea porcilor de Bazna și de Mangalița.

”După cum arată, par că sunt foarte înrudiți ca ai noștri, de Bazna. Nu am gustat, dar din câte am înțeles din Italia, într-adevăr, porcii aceștia negri au o carne și o grăsime foarte bună, textura e asemănătoare cu cea a porcilor de Bazna.

Nu aș putea să vă spun gustul, v-am spus că nu am gustat, dar după cum am văzut cum îl prepară, tot așa îl facem și noi, și pare că, într-adevăr, să fie cam la fel”, spune fermierul care cunoștea de ceva timp de demersul italienilor.

Ambiția unui cercetător

Proiectul Suino Nero Cinghiato s-a născut în 2007 dintr-o intuiție genială a profesorului Luciano Giacchè, profesor adjunct de "Antropologie alimentară" la Universitatea din Perugia, scriu jurnaliștii italieni.

Cercetătorul a decis să reconstituie un tip genetic străvechi de porc după ce a studiat intens câteva fresce din Umbria care îl înfățișează pe Sfântul Anton.

De fapt, la picioarele sfântului, era aproape întotdeauna reprezentat un porc negru cu un brâu alb: Nero Cinghiato.

Lucrările de reconstituire au început în colaborare cu Genetic Improvementanimal group (AGR/17) al Departamentului de Științe Agricole, Alimentare și ale Mediului al Universității din Perugia și cu 3A-PTA, îreprezentată de prof. Francesca Maria Sarti.

Această rasă italiană de porci din centrul țării, practic dispărută (în anii 1970) din cauza înlocuirii sale cu alte linii genetice străine, mai productive, a fost așadar "reconstituită", în unele ferme, pornind de la câțiva subiecți cu caracteristici fenotipice care corespund reprezentării iconografice, se precizează într-un studiu.

Scopul este de a recrea în teritoriul Munților Sibillini, din zona Toscanei, și apoi în întreaga regiune, un "genius loci", adică o populație de porci, cu o rezistență ridicată la factorii de mediu, crescuți în sălbăticie în zone forestiere, capabili să producă carne de înaltă calitate, așa cum era în trecut, sporind astfel biodiversitatea teritoriului italian.

Studiul porcilor italieni poate fi consultat aici.

Porcul Sfântului Anton

Ideea de a recrea această specie i-a venit cercetătorului după ce a observat în apropierea reprezentării Sfântului Anton acești porci. În fapt, asemănarea lor cu cea a porcilor de Bazna a fost observată și de alți români. Unul dintre ei este Radu Oltean, un cunoscut grafician.

”Dacă vei vizita muzeele de artă medievală din Italia (mai ales cele din centrul Italiei, Toscana, Umbria etc), vei putea descoperii la picioarele unui sfânt niște purcei mici, păroși și negri ca niște draci. De fapt, la o privire atentă vei putea observa că nu sunt complet negri, ci au o dungă albă pe latul spinării, cam cum e rasa de porci Bazna de la noi. E vorba de o rasă italiană medievală, dispărută (Suino nero cinghiato, numită și „cinturello” sau „cinturino”).

Sfântul în cauză e Sf. Antonie din Egipt, fondatorul monahismului.

Iar purcelul simbolizează un ordin de călugări cunoscut sub numele de Frații Ospitalieri ai Sfântului Antonie, care se ocupau de tratarea bolnavilor de Focul Sfântului Antonie, o boală gravă de piele (erysipel). Călugării acestui ordin aveau permisiunea de a crește porci, iar animalele erau adesea lăsate să umble libere prin orașele medievale. Așa că purceii negrii din au început să fie asociați cu Sf. Antonie”, explică într-o postare pe Facebook graficianul Radu Oltean.

Purcelul negru din rasa Cinturello a devenit astfel un simbol al sfântului, reprezentând atât caritatea, cât și vindecarea celor afectați de boli.

Dan Limbășan spune că are în plan verificarea acestui tip de porci din punct de vedere genetic pentru a vedea cât de înrudiți sunt cu cei din Sibiu.

”Vorbeam despre această rasă cu profesorii de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, pentru că ei pot face o analiză genetică. Să facă o analiză, pentru a avea ce legătură e între porcul nostru și cinghiato. Ei au făcut o astfel de analiză între al nostru și cel din Ungaria și au văzut că genomul e diferit, nu e același lucru”, mai spune Dan Limbășan.

Sursa foto: porci-bazna.ro

Originea porcului de Bazna

Porcul de Bazna s-a format în urma unor încrucișări nedirijate între scroafe de rasă Mangalița și vieri de rasă Berk, începând din anul 1872, în localitatea Bazna, utilizându-se și consangvinitatea, se precizează pe site-ul porci-bazna.ro.

”Produșii rezultați, având însușiri productive superioare rasei Mangalița, au fost apreciați de crescători, astfel că populația hibridă s-a răspândit în scurt timp în jurul orașelor Mediaș, Sighișoara, Sibiu și Făgăraș, datorită precocității și prolificității superioare față de rasa maternă, locală.

În anul 1885 și apoi după anul 1900 s-au făcut importuri de reproducători Berk din Anglia, care au fost utilizați în scopul ameliorării și omogenizării rasei Bazna, în curs de formare și consolidare. Au mai fost utilizate episodic, pentru infuzie, rasele Yorkshire și Sattelschwein. În ultimii 30 de ani s-a ameliorat prin utilizarea rasei Wessex”, se precizează pe site.

Rasa Bazna a fost recunoscută oficial ca rasă de sine stătătoare în anul 1948, după care s-au înființat câteva nuclee de selecție.

La scurt timp după formare, porcinele Bazna s-au răspândit în jurul orașelor Mediaș, Sibiu și Făgăraș, având calități superioare raselor Mangalița și Stocli; după cel de-al doilea război mondial rasa Bazna s-a răspândit, ca și rasa de porci Negru de Strei, și în alte zone din Transilvania (județele Cluj, Alba, Hunedoara, Mureș, Harghita și altele), cu precădere în zonele de deal și munte, precum și în Banat, odată cu unele mișcări ale populației în această zonă.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi