După o lună și jumătate de săpături, specialiștii Muzeului Național Brukenthal, conduși de dr. Anca Nițoi, au închis zilele trecute șantierul arheologic din interiorul bisericii Sf. Cruce din Piața Gării – biserica Clopoțelul de Argint, cum este ea cunoscută de credincioși. Programat inițial să dureze doar trei săptămâni, șantierul a fost unul foarte productiv, descoperirile stârnind și mai mult interesul arheologilor, motiv pentru care a fost extins. Morminte, podoabe și un zid medieval, acesta sunt doar câteva descoperiri. La finalul săpăturilor, dr. Anca Nițoi a prezentat cititorilor Turnul Sfatului primele concluzii, în interviul de mai jos.
Ați început cercetarea arheologică, din partea Muzeului Național Brukenthal, pornind de la ideea că această bisericuță apreciată de credincioși are nevoie de reablitare. Primele săpături au demarat acum o lună și jumătate…
Și speram noi că vor dura numai trei săptămâni…
După care, pe măsură ce ați aflat tot mai multe detalii interesante, ați extins săpăturile arheologice și ați aprofundat șantierul. Ce v-a stârnit atât de mult interesul și ce descoperiri ați făcut în perioada aceasta?
În primul rând am descoperit trei faze de construcție ale bisericii: altarul, corul și un atrium care a fost construit după 1830. El se poate vedea și cu ochiul liber din exterior. Am descoperit că zidul pe care stă altarul ar putea fi un zid mai vechi, noi zicem că este medieval, după modul în care este realizat. Este foarte adânc și amplasat pe un teren mlăștinos. El nu se leagă de zidul corului, ceea ce ne îndreptățește să credem că, de fapt, altarul a fost construit cu mult înainte, lucru confirmat și de elevația corului, care se poate vedea că este foarte decroșată pe latura sudică.
Zidul pe care stă altarul, despre care ați spus că este medieval, va fi datat pentru a ști cu precizie perioada construcției?
Am luat deja probe de mortar și cărbune pe care urmează să le trimitem la Institutul Fizică Atomică de la Măgurele și, în urma analizei, vom corobora rezultatul cu datele din săpătura arheologică și datele istorice.
Ce rol ar fi putut avea el pentru locuitorii Sibiului de acum 500, poate 600 de ani? De ce l-au construit?
Noi avem o ipoteză de lucru, chiar dacă sună puțin ciudat după o lună și jumătate de cercetări. Din punctul meu de vedere acel zid face parte din conventul dominican, informație pe care sperăm să o confirmăm anul viitor prin cercetări noi efectuate în exteriorul bisericii.
Asta înseamnă că veți continua anul viitor cercetarea arheologică în Piața Gării, pe care oricum ați extins-o anul acesta, în urma descoperirilor realizate.
Da, vom continua în curtea bisericii și pe această cale țin să mulțumesc din suflet Bisericii Catolice pentru că am avut parte de un sprijin extraordinar, atât logistic cât și înțelegere pentru munca noastră.
Așadar, premisa de la care porniți în extinderea cercetărilor este că ar putea aduce dovezi în plus în susținerea ipotezei că aici ar fi existat un convent dominican.
Da, conventul dominican este menționat și în acele documente care spun că în 1241 ar fi fost ars de tătari, că ar fi fost reconstruit în 1282, coroborat cu datele cercetătorilor de la Universitatea Lucian Blaga, care au decoperit un zid în imediata apropiere, despre care presupunem că ar face parte din acel convent. Noile cercetări ne-ar permite o localizare exactă a acestuia, localizare care până în acest moment nu există.
Ce ar însemna această descoperire pentru istoria Sibiului?
Dacă presupunerile noastre vizavi de acele ziduri se confirmă anul viitor în exterior, din punctul meu de vedere este vorba despre o descoperire foarte importantă pentru ce înseamnă perioada medievală a Sibiului. Zidul, din punctul meu de vedere, este undeva de secol XIV, deci pe la 1300 și ceva, iar conventul este amintit documentar încă din secolul XIII, fiind ars de tătari la 1241. Aceasta este amintirea documentară și nu avem dovezi în baza cărora să presupunem că ceea ce avem noi aici este atât de vechi, dar de secol XIV este aproape sigur, după tehnica de construcție, după modul în care este aranjat și sperăm că ipoteza pe care o avem în continuare se susține.
Aceasta este doar o direcție în care ați mers, pe măsură ce ați cercetat zona. Ce alte descoperiri ați făcut, ce obiecte ați găsit?
Am descoperit că în perioada ulterioră abandonului acestui loc de către dominicani și transformarea lui în leprozerie, după anul 1500, acest loc a continuat să fie utilizat. Această afirmație este susținută și de cele 12 morminte cercetate de noi până în prezent. Majoritatea sunt amplasate în fața actualului cor. Avem atât morminte mai noi, cât și morminte mai vechi, avem și morminte care sunt tăiate de actualul zid al navelor, ceea ce înseamnă că acestea sunt automat mai vechi de anul 1755, anul în care se sfințește edificiul. Cronologic, în acest moment le putem data intre secolele XVII - început de XVIII.
Putem lega mormintele descoperite de perioada leprozeriei?
Deocamdată nu, nu le putem lega. În afara acestor morminte avem doar informații lacunare. Alte informații certe despre existența leprozeriei în acest loc nu avem.
În afara mormintelor am înțeles că ați realizat și alte descoperiri.
Avem o serie de descoperiri monetare din secolele XVII și XVIII, cea mai veche fiind din 1621. Dar încă nu sunt restaurate. Toate dovezile despre care vă spun urmează să fie aprofundate. Mai avem ace de păr, din bronz, care sunt lucrate foarte subțire, precum și niște mărgele ce par a fi din chihlimbar. Și, foarte interesant, avem o podea de lemn care a fost descoperită în fața altarului și care suprapune un nivel subțire de mortar, deci urme ale unei construcții anterioare.
Pe lângă toate acestea am mai descoperit o lentilă de ochelari, ceea ce reprezintă o raritate. În Sibiu mai sunt descoperite asemenea artefacte, tot într-un lăcaș de cult, în Biserica Evanghelică. Spre marea noastră uimire avem foarte puține fragmente ceramice.
Nu este normal să vedem monede, în sensul că oamenii vin la biserică cu un ban, pe când cu oale nu prea au de ce?
Nu, (în cazul nostru) monedele erau puse în morminte și aveau rol de „obol”, rit de trecere, dar în perioada aceasta nu se mai practica atât de mult. Sunt monede, dar nu foarte vechi, adică nu de secol XIV sau XV, care se se coroboreze cu datarea zidului.
Toate aceste obiecte, după ce vor fi curățate, îngrijite și studiate, vor putea fi văzute de sibieni în viitor, ca parte a unei expoziții organizată de Muzeul Brukenthal?
Aceasta este practica obișnuită, însă până la prezentarea lor eu aș vrea să cercetăm mai întâi și partea de exterior a bisericii, astfel încât să putem lega informațiile din interiorul bisericii cu cele din exteriorul ei. Imaginea rezultată astfel să fie mult mai clară pentru un vizitator de rând, căruia îi povestim despre bisericuța aceasta și istoria ei bogată. Vrem să integrăm datele într-un context istoric extins.
Cu aceasta ocazie țin să mulțumesc colegilor cu care am avut bucuria să realizez această cercetare, Sergiu Chideșa și Cristi Roman. În aceeași ordine de idei, cea mai mare supriză au fost cei doi colaboratori voluntari Ștefan Matei și Gabi Ilie, studenți la istorie și pasionați de arheologie medieval. Prezența lor constantă pe șantier mă face să cred că microbul arheologiei îi va determina pe viitor să ne calce pe urme, lucru care, personal, mă bucură foarte, foarte mult.
Faptul că ați închis săpăturile interioare înseamnă că pot începe lucrările de amenjare la interior a bisericii?
Da. Rămane ca anul viitor să ne concentrăm, în principal, în curtea bisericuției.
Alături de Anca Nițoi, muzeograf la Muzeul de Istorie Casa Altemberger, din echipa de cercetare au mai facut parte: Sergiu - Mihail Chideșa și Cristian Constantin Roman.
Foto: Turnul Sfatului / Silvana Armat / Muzeul Național Brukenthal
Citește și:
Cercetări arheologice în premieră în interiorul Capelei Sfânta Cruce din Piața Gării
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Vizualizari: 5398
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Sibian
Acum 1 oră
Florin alexandru
Acum 2 ore
Nustiu
Acum 3 ore
Aurel Metrescu
Acum 3 ore
Hermannstädter