Controverse în jurul impunerii zonelor de protecție strictă. „Fiecare comună poate fi afectată, prin interdicția de a continua în proximitatea lor orice dezvoltare”

Primarii din Sibiu își exprimă îngrijorarea față de inițiativa care impune ca suprafațe importante din comunele pe care le conduc să fie declarate zone de protecție strictă (ZPS). Această inițiativă prevede implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, care urmărește protejarea și refacerea ecosistemelor naturale, iar măsura a fost asumată de România prin PNRR.

Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 stabilește obiectivul de a proteja 30% din suprafața terestră și marină a Uniunii Europene până în anul 2030, cu cel puțin o treime din aceste zone sub protecție strictă. În acest context, autoritățile române au elaborat o metodologie prin care să fie identificate „zonele potențiale de non-intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine", având ca scop declarat alinierea la obiectivele europene și conservarea biodiversității. Astfel, urmează o perioadă de consultări și discuții privind stabilirea acestor ZPS sau, din câte sugerează primarii, o imitare a consultărilor, deoarece - consideră ei - „nimeni nu ne întreabă nimic”.

În cadrul adunării de la Sibiu a Asociației Comunelor din România (ACoR), care a avut loc pe 13 februarie, președintele filialei Sibiu a acesteia, Valentin Ivan (primarul comunei Sadu), a cerut susținerea conducerii CJ Sibiu în acest subiect.

„Consiliul Județean ne-a trimis săptămâna trecută înștiințarea cu privire la interesul Agenției Naționale a Ariilor Protejate pentru determinarea suprafeței de 20% din ariile naturale din fiecare UAT, care să devină zonă de protecție strictă. Noi, de la prima întâlnire pe care am avut-o la prefectură, în prezența reprezentantului CJ, ne-am opus zonelor propuse", a declarat Ivan.

Primarii sunt preocupați de impactul acestei măsuri asupra dezvoltării locale, temându-se că restricțiile impuse în zonele de protecție strictă ar putea împiedica investițiile și unele proiecte de infrastructură deja începute sau planificate în strategiile locale. De asemenea, aceștia au subliniat lipsa de consultare și comunicare eficientă între autoritățile centrale și cele locale în procesul de elaborare a acestor propuneri. 

„Am încercat să avem o corespondență cu doamna care și-a manifestat o mare disponibilitate la acel moment, după care a dispărut cu totul fără să ne mai dea un semn de viață. Astăzi suntem puși în situația în care am primit fiecare harta cu teritoriul în care fiecare dintre UAT poate să fie afectat în mică sau mare măsură pentru interdicția de a continua în proximitatea zonelor de protecție strictă orice dezvoltare.

Cred că tot împreună cu CJ ar trebui să avem aplecare pe acest subiect, pentru că e important să avem disponibilitatea autorității de implementare și a consultantului care realizează acest lucru, să reușim să facem mobilitatea în funcție de reglementările urbanistice ale fiecărui UAT”, a mai transmis Valentin Ivan.

Prezentă la ședință, Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, a afirmat că angajații de la departamentul urbanism pregătesc un punct de vedere cuprivire la acest subiect. „Ne-ar prinde bine să avem și opinia dumneavoastră, pentru a o transmite la UNCJR (Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România)”, a mai spus aceasta.

Reprezentanții ACoR Sibiu ne-au transmis harta județului Sibiu cu marcarea suprafețelor ce ar urma să fie declarate zone de protecție strictă (foto principală).

Întrebată despre subiect, primarul comunei Loamneș, Maria Greavu, care este și vicepreședinte al ACoR Sibiu, ne-a spus că nu i se pare în regulă inițiativa. „Zonele respective vor deveni cândva un sit UNESCO și nu mai poți să dezvolți nimic. Acolo unde sunt zone cu potențial de investiție, să nu apară în această chestiune. Trebuie lucrat mai mult cu cineva care se pricepe în domeniu, trebuie mai multă informare, să știm exact ce presupune și apoi vom lua o decizie”, a explicat Greavu pentru Turnul Sfatului.

„Nici nu ne întreabă. Sperăm că nu ne blochează dezvoltarea localității”

Comuna Biertan este una dintre localitățile în care sunt prevăzute suprafețe mari de teren care ar putea fi declarate drept ZPS. În discuția pe care am avut-o cu primarul Mihai Dragomir, acesta și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul noilor zone de protecție strictă asupra dezvoltării locale. Deși recunoaște importanța conservării naturii, acesta atrage atenția asupra lipsei de transparență în procesul de desemnare a acestor arii și a constrângerilor pe care le impune administrației locale și comunității.

„Știu că o mare parte din suprafața Biertanului face parte din Natura 2000 și când am discutat cu cei care lucrează pe partea zonelor de protecție, ne spuneau că cei care sunt în Natura 2000 aproape că trebuie să intre cu totul, ori că vrem, ori că nu vrem. De fapt, nici nu ne întreabă, doar ni s-a adus la cunoștință zonele care sunt incluse. Sperăm că nu ne blochează dezvoltarea localității. Încă nu știm ce presupune aceasta, dar întotdeauna când se face o zonă strictă de protecție, dacă vrei să faci ceva acolo, nu mai poți – ai foarte multe avize, birocrație pe zona respectivă și se blochează într-un fel dezvoltarea localității”, a declarat edilul pentru Turnul Sfatului.

Acesta a subliniat și impactul economic al noii reglementări, arătând că primăria va fi obligată să suporte costurile legate de paza și întreținerea acestor zone, în același timp fără a avea dreptul de a iniția proiecte de dezvoltare. „Probabil o să avem nevoie de zone de protecție, dar doar să fim obligați de la centru, fără să ne întrebe nimeni nimic - și noi chiar avem o suprafață de destul de mare care o să intre în zona de protecție. Mi-e teamă că pe lângă faptul că nu mai poți să dezvolți nimic acolo, ni se impun niște cerințe. Pe de o parte, nu mai trebuie să facem nimic acolo, dar totodată trebuie să plătim: pază, să protejăm pădurea respectivă. Dacă tot statul vrea să facă o ZPS, care poate e binevenită, atunci să plătească statul paza la zona respectivă. Dar atâta timp, cât trebuie să plătesc ocoalele silvice de stat să păzească acolo și nu am voie să fac nimic, atunci nu mai spunem nimic”, a explicat Mihai Dragomir.

Interdicțiile impuse ar putea afecta proiecte importante pentru comunitate, precizează primarul, oferind ca exemplu amplasarea panourilor fotovoltaice. „Noi, ca sit UNESCO, nu putem să punem panouri fotovoltaice în intravilan, pentru că stricăm arhitectura satului și viziunea lui istorică și atunci trebuie să punem în extravilan. Păi dacă e ZPS, atunci nu avem voie nici acolo să punem panouri fotovoltaice. Nu te poți dezvolta în sensul acesta. O fermă, dacă vrea să se dezvolte sau vrei să faci un camping - nu mai poți să intervii, trebuie să lași exact așa cum este. Nu ai voie să ridici un pai”.

„Trebuie discutat mai mult, nu poate o singură comună să aibă 70% din teritoriu în această categorie fără compensații financiare”, a mai atras atenția primarul.

Context

Precizăm că metodologia pentru identificarea zonelor cu protecție strictă, în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea, a fost aprobată la sfârșitul lunii ianuarie. Potrivit reprezentanților din România ai Fondului Mondial pentru Natură, identificarea zonelor va trebui să se facă în mod proporțional, cu acoperire în toate regiunile biogeografice și proporțional cu ponderea ocupată de diferitele tipuri de habitate la nivel național (adică păduri, tufărișuri și pajiști, grohotișuri, stâncării și nisipuri, mlaștini și terenuri înmlăștinate, ape continentale, comunități litorale și halofile). Astfel, până la 700.000 ha de păduri vor intra în regim de protecție.

Metodologia poate fi consultată aici.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor