Archebuzele descoperite în Turnul Spart de pe Valea Oltului pot fi admirate în centrul Sibiului

Posibilitatea construirii unor noi hidrocentrale pe Valea Oltului, care presupune crearea unor lacuri de acumulare ce vor ridica nivelul râului și vor inunda parțial Turnul Spart de la Boița, a readus în atenția publică importanța istorică a acestui edificiu care în urmă cu aproape 500 de ani a fost punct de trecere între Transilvania și Țara Românească.

Turnul Spart de la Boița este monument istoric grad A, ultima cercetare științifică asupra amplasamentului având loc în toamna anului 2015. Vreme de câteva săptămâni, o echipă de specialiști din cadrul Muzeului Național Brukenthal, condusă de arheolog dr. Claudia Urduzia, a realizat o serie de săpături arheologice. Cu rezultate foarte interesante atât pentru istorici, cât și pentru oricine trece pe Valea Oltului și admiră pe geamul mașinii Turnul Spart. Printre acestea se numără și două archebuze - arme rudimentare, precursoare ale puștilor.

Archebuze expuse în Muzeul de Istorie din Sibiu. Foto: Turnul Sfatului

”În jumătatea căzută a turnului, pe partea dinspre DN 7, aproape perpendicular, am găsit două archebuze. Dacă aveți curiozitatea când treceți pe acolo, pe lângă drum, în iarbă încă se mai văd răzleț ruinele vechii case a drumarului, care a fost așezată cu fundațiile pe jumătatea căzută a turnului. Aici am găsit archebuzele (încercuite cu roșu, foto mai sus n. r.), în fostele ferestre ale turnului, care erau mai degrabă deschideri de tragere. Practic, aceste arme au căzut odată cu turnul. Ele puteau fi folosite la nevoie, după orientare ele fiind îndreptate către Țara Românească” a declarat pentru Turnul Sfatului dr. Claudia Urduzia.

Vas descoperit în timpul șantierului arheologic. Sursa foto: Claudia Urduzia

Doborât de apele Oltului

În afara archebuzelor, cercetările arheologice au produs noi dovezi în sprijinul teoriei care ne spune că turnul a stat în picioare doar 30 de ani. Ignaz Lenk von Treuenfeld scrie în Monografia Transilvaniei, publicată la Viena în 1839, că turnul de pe Valea Oltului s-a părăbușit în 1533, după ce apele Oltului s-au umflat. Lovind cu putere în zidul care lega turnul de versant, viitura a spălat sub porțiunea dinspre drum a turnului, forțând prăbușirea lui. Multă vreme istoricii au considerat că inundația poate fi o ipoteză de lucru. Descoperirile recente aduc argumente pentru susținerea acestei afirmații.

”În cadrul săpăturilor din urmă cu zece ani am găsit jumătatea căzută a turnului. În ea am descoperit mai multe obiecte din perioada respectivă, unele dintre ele chiar scumpe, precum un vas din bronz cu inscripția 1516. Atât armele cât și vasul, probabil folosit pentru depozitarea prafului de pușcă, erau obiecte prețioase la vremea respectivă. Dacă aceste obiecte au fost abandonate, prăbușindu-se odată cu turnul, poate însemna că au fost abandonate în ultima clipă, oamenii fugind să se salveze.

Ca să dau un exemplu, armele erau lăsate în poziția lor obișnuită, ceea ce arată că a fost un eveniment neașteptat, o surpriză. În plus, după retragerea apelor ele au rămas îngropate sub aluviuni și nu au mai fost recuperate. În același timp, pe durata cercetărilor nu am găsit urme de arsură sau obiecte care să indice posibilitatea unui atac, ori incendiu”, a mai explicat dr. Claudia Urduzia.

30 de ani a stat în picioare

Istoricii au suficiente dovezi cât să spună cu exactitate cât a durat construcția turnului și cât a stat în picioare. Practic, turnul a fost complet doar 30 de ani, restul de aproape 500 de ani până în zilele noastre el arătând cam cum îl vedem în prezent.

Fotografie din timpul cercetărilor arheologice din 2015. Se observă jumătatea prăbușită a turnului. Sursa foto: Arheolog Claudia Urduzia

În baza documentelor vechi istoricii care au studiat Arhivele, precum profesorul Petre Beșliu, arată că turnul a fost edificat în anul 1503. Planurile au fost demarate în anul 1501, când sibienii au primit o derogare pe trei ani de la plata impozitelor Sfântului Martin, cu scopul de strânge bani pentru a construi un turn, ”nu departe de cel de la Turnu Roșu”, cu rostul de a controla accesul în defileul Oltului dinspre Țara Românească.

Există în Arhive inclusiv un registru de socoteli care arată că turnul a costat 468 de florini și că vreme de doi ani sibienii au făcut planuri și au strâns materiale pentru construcția lui. Documentele ne spun și cu cât au fost plătiți pe ziua de muncă meșterii pietrari, dulgherii, ucenicii, inclusiv bucătăreasa care a gătit pentru echipa de construcție. Materialele folosite au fost atât din zonă, cât și aduse special de la Boița și din Tălmăcel. Practic, în timpul ridicării a existat un fel de tabără pe malul Oltului, alimentată în principal de la Sibiu. 

Archebuze expuse în centru

Revenind la archebuze, principalele descoperiri realizate cu ocazia cercetării arheologice din 2015, acestea sunt de două tipuri diferite. Una este un model mai vechi față de cealaltă, semn că oamenii care aveau turnul în grijă primiseră de la Sibiu ce arme aveau la îndemână. Descoperirea lor reprezintă un eveniment rar în țara noastră, mai ales pentru că în timp, de obicei, acestea erau transformate, metalul fiind refolosit.

Una dintre archebuze în timpul descoperirii. Sursa foto: Dr. Claudia Urduzia

În România zilelor noastre s-au găsit foarte puțin archebuze, descoperirea a două astfel de arme la un loc fiind un caz unic. Dr. Claudia Urduzia crede că cele două archebuze erau fixate în ceea ce ar fi fost pe vremuri două ferestre ale turnului, orientate către drumul care trecea pe lângă. Una dintre archebuze chiar era fixată într-un astfel de cant în momentul prăbușirii.

Cealaltă archebuză în timpul descoperirii. Sursa foto: Arheolog Claudia Urduzia

”Cele două archebuze au trecut prin două procese de restaurare, după ce au stat din 1533 îngropate în aluviuni” mai spune arheologul. Ambele arme pot fi văzute în prezent la Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Național Brukenthal, aflat la doi pași de Piața Mare a Sibiului. Armele au intrat recent în expoziția permanentă a muzeului sibian.

Archebuze expuse în Muzeul de Istorie. Foto: Turnul Sfatului

Cât privește viitoarele hidrocentrale de pe Olt și riscul inundării turnului, istoricii spun că el poate fi protejat, însă noi cercetări arheologice ar fi imperios necesare în perioada următoare.

Radu Oltean, cunoscut autor de ilustrație documentară cu subiect istoric, a realizat o reconstituire a Turnului Spart în urma discuțiilor purtate cu arheologul Claudia Urduzia, după cercetările din teren din 2015:

Sursa: Cetăți, castele și alte fortificații din România de Radu Oltean

Ilustrație cum erau folosite archebuzele:

Sursa: Reproducere utilizată de Muzeul Național Brukenthal

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi