Efectele inteligenței artificiale și divizarea societății. Cele mai noi proiecte ale ULBS, realizate în parteneriat cu universități din Republica Moldova

Care sunt efectele inteligenței artificiale asupra energiei, economiei și mediului, precum și cum pot fi reduse inegalitățile etnice, lingvistice, regionale și economice sunt două dintre temele celor mai recente proiecte de cercetare câștigate de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS). Acestea vor fi implementate împreună cu două universități din Republica Moldova, fiind câștigate în cadrul competiției dedicate colaborărilor dintre cele două țări vecine.

Potrivit unui comunicat al ULBS, aceste proiecte au ca obiectiv consolidarea parteneriatelor și a rețelelor de cercetare, facilitând schimbul de bune practici, transferul de cunoștințe și integrarea comunității academice din Republica Moldova în rețelele științifice internaționale din care România face deja parte.

Inteligența artificială în energie, economie și mediu

Primul proiect se numește „Valorificarea inteligenței artificiale pentru o creștere sustenabilă: O analiză multidimensională a sistemului 3E și implicații politice” și este coordonat de prof. univ. dr. Camelia Oprean-Stan, de la Facultatea de Științe Economice. Proiectul va fi realizat în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM).

Cercetarea analizează modul în care inteligența artificială și tehnologiile inteligente pot sprijini dezvoltarea sustenabilă prin integrarea dimensiunilor energie-economie-mediu. Proiectul include vizite de cercetare, workshopuri și conferințe comune, urmând să genereze atât publicații internaționale, cât și recomandări de politici publice adaptate contextului regional.

„Scopul proiectului este de a analiza modul în care inteligența artificială și tehnologiile inteligente pot sprijini dezvoltarea sustenabilă prin integrarea dimensiunilor energie, economie și mediu. În acest sens, cercetarea își propune să evalueze efectele tehnologiilor inteligente asupra eficienței energetice, economiei circulare și protecției mediului, dar și să formuleze recomandări de politici publice care să încurajeze o creștere sustenabilă și incluzivă. Echipa de cercetare este formată din cercetători și doctoranzi cu specializări complementare, care garantează o abordare interdisciplinară și integrată, capabilă să ofere o înțelegere holistică a impactului pe care tehnologiile inteligente îl pot avea asupra dezvoltării sustenabile.

Un element central al proiectului este colaborarea bilaterală dintre România și Republica Moldova. Parteneriatul cu ASEM presupune organizarea a șase vizite de cercetare la Sibiu pentru echipa din Republica Moldova, care va beneficia de mentorat din partea cercetătorilor români și acces la infrastructura de cercetare. Acest schimb de experiență va contribui la transferul de cunoștințe și la consolidarea capacităților științifice în domeniul dezvoltării sustenabile. În paralel, echipele din cele două țări vor organiza workshop-uri și conferințe comune, vor publica articole și capitole de carte în reviste și edituri internaționale și vor redacta, la final, un document de politici publice cu recomandări adaptate specificului regional, care să răspundă diferențelor de infrastructură și gradului de adoptare a tehnologiilor inteligente”, a transmis Camelia Oprean la solicitarea Turnul Sfatului.

Reducerea disparităților etnice, lingvistice, regionale și economice

Al doilea proiect se numește „Promovarea coeziunii sociale în România și Moldova: revelarea tendințelor și cartografierea politicilor în contextul noului cadru de coeziune europeană” și va fi coordonat de prof. univ. dr. Horațiu Rusu, de la Facultatea de Științe Socio-Umane a ULBS. Partener în acest caz este Universitatea de Stat din Moldova (USM). Inițiativa își propune să evalueze nivelul de coeziune socială din cele două țări, să identifice factorii care favorizează sau împiedică solidaritatea și să elaboreze politici publice menite să reducă disparitățile etnice, lingvistice, regionale și economice.

„Proiectul subliniază necesitatea de a înțelege coeziunea socială în fața fragmentării, inegalității și excluziunii. Contextul în care este elaborat are în vedere emergența unor noi linii de clivaj social - în special în ceea ce privește creșterea extremismului și radicalismului - alături de cele vechi, (e.g. etnice, lingvistice sau regionale) din România, dar și rezultatele referendumului pro-UE din Moldova care au arătat o divizare semnificativă a opiniei publice. Obiectivele proiectului includ evaluarea nivelurilor de coeziune socială, identificarea factorilor care o potențează sau o împiedică și elaborarea unor politici orientate către disparitățile etnice, lingvistice, regionale și economice. Ținând cont de provocările legate de definirea și măsurarea coeziunii sociale, de natura sa multidimensională și de dinamica micro-macro, acest proiect introduce o metodologie inovatoare, care integrează analiza cantitativă longitudinală și transnațională cu evaluarea aprofundată a politicilor publice și o abordare participativă în conceperea lor. Studiul va conduce la o înțelegere mai profundă a coeziunii sociale, recomandări bazate pe rezultate ale cercetării empirice pentru politici incluzive și un cadru extins de dialog despre reziliența socială. Rezultatele vor sta la baza construirii unor strategii pentru consolidarea coeziunii în și între Moldova și România, aliniind recomandările politice pentru Moldova cu noua Politică Europeană de Coeziune”, explică Horațiu Rusu.

Reprezentantul universității sibiene a mai precizat că expertiza ULBS se concentrează pe analiza comparativă și identificarea factorilor care favorizează sau inhibă coeziunea și solidaritatea, iar USM se ocupă în principal de analiza și elaborarea de politici și recomandări. Proiectul include stagii de cercetare pentru echipa USM la ULBS, precum și workshopuri pentru doctoranzi și cercetători, facilitând transferul de expertiză între cele două instituții.

Valoarea fiecărui proiect este de 750.000 lei, buget împărțit în mod egal între ULBS și ASEM, respectiv USM. Finanțarea este asigurată de UEFISCDI (prin Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022–2027 (PNCDI IV), în cadrul Subprogramului de cooperare bilaterală România – Republica Moldova: 600.000 lei) și de Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD) din Republica Moldova (150.000 lei lei).

Perioada de implementare a proiectelor este 1 septembrie 2025 - 31 august 2027.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi