38 de primării din județ suspendă activitatea cu publicul, ca reacție la pachetul 3 propus de Guvernul Bolojan. „Suntem tratați ca cetățeni de mâna a doua”

Activitatea cu publicul în majoritatea primăriilor este suspendată, începând de vineri, 29 august, după ce Sindicatul Național SCOR a anunțat declanșarea unui protest pe termen nedeterminat. Decizia vine după șapte săptămâni de negocieri eșuate între reprezentanții comunelor și premierul Ilie Bolojan. În județul Sibiu, acțiunea are loc în 38 de primării.

Sindicaliștii acuză guvernul că a propus un nou pachet de măsuri care „demolează primăriile comunelor și ale orașelor mici”. Potrivit acestora, reducerea suplimentară cu 25% a personalului, după cea de 10% aplicată anul trecut, va duce la blocarea activității instituțiilor locale, unde media angajaților este deja de mai puțin de 10 persoane pe primărie.

„E o decimare, nu mai vorbim de diminuare. Înțelegem că e vorba de asumarea răspunderii în fața Parlamentului, dar în fața cetățenilor?”, a declarat pentru Turnul Sfatului președintele SCOR, Dan Cârlan.

Nemulțumirea este amplificată și de faptul că asistenții personali ai persoanelor cu handicap rămân în sarcina primăriilor.

„În plus, după ce a promis preluarea asistenților personali ai persoanelor cu handicap la bugetul de stat, guvernul a modificat proiectul de lege și cei 60.000 de asistenți personali rămân în sarcina primăriilor.
Dublând cheltuiala aparentă cu salariile, acest artificiu va face ca majoritatea primăriilor comunale să pară că nu-și pot acoperi salariile din impozitele și taxele locale, ducându-le la jignitoarea invenție a premierului Ilie BOLOJAN – „meniul pentru săraci”, grila de salarizare specială numai pentru primăriile cu buget redus.
Cu sfidare și aroganță pe față, consiliile județene sunt expres exceptate de la această regulă, deși niciun consiliu județean nu-și acoperă salariile din veniturile proprii, ci doar din cotele defalcate din impozitul pe venit colectat în comunele și orașele județului”, se arată în comunicatul SCOR.

Cea mai controversată prevedere este însă introducerea „jumătății de funcționar public”, prin reducerea la jumătate a normei pentru angajații din administrațiile locale. Sindicatul SCOR susține că această măsură reprezintă „o epurare politică” a funcționarilor responsabili de legalitatea execuțiilor bugetare, achiziții publice și urbanism.

„Pentru toate aceste motive, de mâine (de azi, 29 august - n.n.), pe termen nedeterminat, intrăm în protestul care poate fi poreclit „O zi zboară, o zi nu zboară. Azi NU zboară!!”, precum show-ul anuntat la circ, cu râma care zboară.
Modelul lui Ilie BOLOJAN – jumătatea de funcționar public, presupune că o zi acesta va funcționa la o primărie, iar a doua zi la altă primărie.
Consătenii noștri trebuie să înțeleagă ce înseamnă acest model – vii la primărie și constați că …AZI NU ZBOARĂ!!

Până luni, guvernul mai are posibilitatea să corecteze aceste abuzuri grosolane asupra autorităților publice locale!”, mai atenționează sindicaliștii.

Potrivit datelor SCOR, în județul Sibiu există 511 de membri sindicaliști împățiți în 38 de primării din 62: Alma, Alțâna, Apoldu de Jos, Arpașu de Jos, Axente Sever, Ațel, Bazna, Biertan, Blăjel, Boița, Brateiu, Bruiu, Brădeni, Bârghiș, Cristian, Cârța, Cârțișoara, Dârlos, Gura Râului, Hoghilag, Iacobeni, Laslea, Loamneș, Ludoș, Marpod, Merghindeal, Micăsasa, Mihăileni, Moșna, Nocrich, Orlat, Poplaca, Porumbacu de Jos, Păuca, Racovița, Râu Sadului, Rășinari și Sadu.

Contactat de Turnul Sfatului, primarul din Biertan a confirmat că angajații nu au primit astăzi în audiență cetățeni. „Toți colegii sunt membri de sindicat, sunt 16 în total. Activitatea se desfășoară fără public. Nu știu cât va dura, probabil până când vom fi tratați ca toți cetățenii, în mod egal, pentru că cei din comune suntem tratați ca cetățeni de mâna a doua”, a declarat primarul Mircea Dragomir.

Amintim că premierul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila au prezentat la mijlocul lunii iulie pachetul de măsuri privind reforma administrației publice.

„Sunt trei direcții importante.
Una este să avem mai multă eficiență și mai multă reponsabilitate.
A doua este să întărim capacitatea administrativă, ca primăriile să fie factori de dezvoltare.
A treia este componenta de descentralizare, de simplificare și de digitalziare.
Principalele măsuri pe prima direcție. Una este legată de plafonarea numărului de angajați – stabilirea unui număr maxim – pentru fiecare localitate la nivel național. Pentru primării, indicatorul principal va fi numărul de locuitori. Pentru consiliile județele, pot fi indicatori rafinați, nu doar numărul de locuitori, ci și numărul de unități administrative, dacă are un spital județean sau în funcție de numărul de autorizații de construire emise, dacă sunt pentru toate UAT-urile sau parțial. De ce este nevoie de această măsură? Avem situații astăzi în care avem primării cu număr mic de angajați care funcționează foarte bine. Și aceleași primării cu populație asemănătoare  cu număr mai mare de angajați unde nu se vede un plus de calitate al serviciilor. Avem consilii județele cu aproximativ 100 de angajați și consilii județene mai mici cu peste 200 de angajați. Acolo unde personalul a fost supradimensionat, să trebuiască să fie redus. Unde e deja redus, măsura nu îi va afecta. Dimpotrivă, unde organigramele au fost blocate, această măsură le va permite celor care au personal calculat în mod corect să aibă posibilitate de a-și stabili organigramele așa cum doresc.
A doua măsură este limitarea numărului de polițiști locali. Norma stabilită astăzi de un polițist local la 1.000 de locuitori să fie majorată. Cât? Va rămâne să stabilim în urma dialogului cu primăriile reședință de județ. Avem situații în care suntem la extreme. Avem orașe care au un polițist la 2.000 locuitori și alte orașe cu dimensiuni asemănătoare cu număr de polițiști care depășesc limita legală. De exemplu Buzău. Prin măsuri de evitare a suprapunerii de competențe cu poliția națională, prin organizarea de dispecerate comune, prin direcționarea exactă a echipajului care răspunde de o anumită zonă la problema respectivă, se stabilesc clar responsabilitățile, se evită suprapunerile.
Primarii vor avea un rol mai important în coordonarea activităților de ordine publică și circulație pe componenta poliției naționale. Întreg sistemul de ordine publică să fie mai bine organizat.
Va fi stabilită o grilă de salarizare unică pentru localitățile care nu își acoperă nici măcar cheltuielile de personal prin venituri proprii. Astăzi fiecare consiliu local are competența să stabilească atât organigrama, dar și grila de salarizare, nivelul de salarizare al fiecărui angajat, cât să nu depășească salariul viceprimarului. În multe localități, grila de salarizare este dusă la maxim, foarte apropiată de salariul viceprimarului. Avem 25% din localitățile din România, în principal primării de comune, care nu își acoperă din veniturile proprii nici salariile angajaților. Vom stabili la nivel național o grilă de salarizare pentru aceste localități, pe care nu o vor putea depăși. Guvernul asigură finanțarea acestor localități cu sume importante. Este normal să existe standardizare de cheltuieli la nivel național. Celelalte unități administrative ale căror venituri proprii le acoperă integral cheltuielile își vor putea stabili grila de salarizareși organigrama.
Vom aloca fondurile guvernamentale în funcție de eficiența activității. Mă gândesc la gradul de colectare al impozitelor. Dacă nu se vor realiza indicatorii de eficiență, și sumele de la nivel guvernamental vor fi repartizate direct proporțional cu ce s-a realizat la nivel local.
Introducem posibilitatea ca un funcționar public să aibă norma împărțită între 2-3 primării. Și în sectorul privat sunt contabili, IT-iști care deservesc mai multe companii. La o primărie mică, colaborarea între primării este foarte importantă.
Vom reduce cabinetele aleșilor locali, inclusiv ale demnitarilor de la nivel central. În prezent, pe lângă fiecare ales local există oameni în cabinet, 2 la un primar de comună, unul la un viceprimar de comună, 4 la un președinte de consiliu județean. Cred că putem reduce acest număr. La nivel de țară numărul acestora depășește 10.000.
Am finalizat o analiză a modului în care gestionăm investițiile în România. Nu mai putem asigura toate finanțările pentru proiectele din bugetul de stat. Am decis să prioritizăm investițiile din programul Anghel Saligny, astfel încât să continue să fie finanțate proiectele care au stadiu de maturitate avansat, pentru a le putea finaliza. Nu mai asigurăm cel puțin în lunile următoare finanțarea pentru proiectele care nu au stadiu avansat. Până la finalul anului vom definitiva prioritizarea în funcție de domeniu, de importanță, de maturitate. De anul viitor vom avea prioritizate toate proiectele de investiții pentru a le putea prioritiza”, a declarat Ilie Bolojan pe 18 iulie.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor