„Au produs un efect pervers și au generat un război intern între profesori”. Lector ULBS, despre măsurile de austeritate din Educație

Într-un interviu pentru „Starea Nației”, emisiune online realizată de jurnalistul Dragoș Pătraru, Ștefan Baghiu, lector la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) și unul dintre semnatarii scrisorii deschise care au cerut stoparea austerității în educație, a vorbit despre impactul recentelor măsuri asupra sistemului de învățământ din România. Acesta a atras atenția că efectele negative ale deciziilor luate depășesc cu mult discursul oficial și afectează în mod direct cadrele didactice, dar și elevii, generând chiar tensiuni fără precedent în interiorul învățământului.

Una dintre cele mai grave consecințe, potrivit lui Baghiu, este crearea unui conflict între cadrele didactice. Acest conflict este provocat de lupta pentru completarea normelor. Măsurile, deși prezentate ca o necesitate, au avut un efect „pervers”, crede Baghiu, argumentând că îi lasă mai ales pe profesorii tineri într-o situație precară.

„Partea vicleană a acestei austerități e că a generat un fel de război intern între profesori. Adică în cancelarii profesorii au început să se certe între ei. Asta mi-o spun majoritatea profesorilor care intră în vorbă, încep să se certe pentru ore, încep să se certe pentru programe”, a afirmat Ștefan Baghiu.

El a avertizat că o întreagă generație de profesori tineri, care au promovat examenul de titularizare, riscă să nu își poată configura posturile și, în cele din urmă, să renunțe la cariera didactică. Cei care rămân sunt adesea forțați să facă naveta pe distanțe lungi, de până la 70-80 de kilometri, pentru a-și completa norma.

De la despecializare la clase supraaglomerate

În cadrul emisiunii, lectorul ULBS Ștefan Baghiu a detaliat apoi efectele negative, referindu-se la „despecializarea” din mediul rural, la problema directorilor-manageri care vor trebui să predea, la supraaglomerarea claselor și la reducerea burselor. Am extras câteva declarații în acest sens:

„Mărirea normelor în școlile rurale duce la situații absurde, în care cadrele didactice sunt nevoite să predea materii în afara specializării lor. S-a ajuns (...) la profesor de română care își ia 14 ore de română și 6 ore de biologie. Adică e o despecializare completă, care nu mai ține cont de calificări”;

„Faptul că-i obligi (pe directori) să țină ore înseamnă că își pot face managementul doar după terminarea orelor, că doar n-o să facă management în timp ce predă (...) Acea persoană care vine în loc, vine din timpul ei de predat sau al lui. Și ajungem la tot felul de abuzuri (...) S-a spus în ultimele săptămâni că trebuie să fie bucuros un profesor că stă mai mult cu elevii. Nu, un profesor trebuie să fie bucuros că stă într-un temei legal, european, cu elevii”;

„Sistemele de învățământ arată că, cu cât mai puțini elevi sunt într-o clasă, cu atât e mai bun sistemul de învățământ. Chiar rankingurile universitare și preuniversitare au în clasamentul lor un criteriu - numărul de studenți raportat la numărul de profesori. Dacă e prea mare, se consideră din oficiu că e o calitate mai slabă a învățării, pentru că nu poți să te ocupi de 40 de copii, la fel cum te ocupi de 20. Rezultatul va fi clase supraaglomerate cu profesori tot mai obosiți”.

Cu referire la burse, Baghiu crede că tăierea acestora s-a făcut „fără niciun temei”. El susține că statul ar trebui întâi să garanteze accesul universal la educație și abia apoi să ofere bonusuri pentru performanță. „Am auzit toate discursurile despre meritocrație, că nu le ia cine trebuie. Care e diferența meritocratică între un profesor sau elev din rural și unul de la cea mai bună școală dintr-un municipiu reședință de județ? Am văzut studii care arătau că, de fapt, în rural se iau mediile mai mici. Deci nu avem această discrepanță chiar așa de mare pe care o anunță ministerul (...) Avem o problemă paradigmatică și ideologică în fond. Adică ce ne dorim? Dorim să-i ajutăm, dacă se poate, pe toți studenții sau dorim să-i ajutăm doar pe câțiva? Această chestiune cu motivarea prin burse funcționează, dar ar trebui să funcționeze peste asigurarea calității învățământului, nu drept asigurare, pentru că altfel e șantaj. Adică tu n-ai bani să mergi la școală, dar dacă vrei bursa, trebuie să faci tu cine știe ce. Nu, prima dată statul ar trebui să te asigure că tu poți să mergi la școală, că asta înseamnă învățământ universal și gratuit pentru toată lumea. După care, pentru note mai bune, pentru motivare, poți să dai niște bonusuri, dar dacă noi privim alea drept condiționare, e un șantaj social. E un tip de șantaj social care-i spune unui elev - dacă nu ești deștept, nu înveți”, explică lectorul. 

Educația este „un pilon al democrației subfinanțat cronic”

Ștefan Baghiu a amintit că scrisoarea deschisă semnată inițial de 300 de profesori și cercetători a fost susținută ulterior printr-o petiție semnată de peste 2000 de profesori, scriitori și artiști. Scrisoarea a fost inițiată de Andrei Rus și are cinci principii fundamentale, printre care se numără recunoașterea educației ca „principalul pilon al democrației și dezvoltării durabile”.

Aflat recent la Sibiu, ministrul Educației, Daniel David, a refuzat să discute despre aceasta.

„Statul este dator la educație și nu mie sau profesorilor. Este dator oricui din țara asta cu acel procent la educație. Asta cred că trebuie să înțeleagă lumea. Aici nu ne batem pentru niște lucruri personale”, a subliniat el, cu referire la subfinanțarea cronică a sistemului.

În final, Baghiu a comparat măsurile luate în educație cu cele discutate a fi planificate pentru alte domenii, atrăgând atenția că actualul ministru al Educației este perceput de majoritatea cadrelor didactice din preuniversitar drept „un agent nociv al învățământului post-comunist”: „Toată lumea se întreabă de ce se fac aceste lucruri. Dacă ne uităm în zona de pachete de austeritate, o să le spunem așa: doar în educație au trecut. Magistrații și-au apărat, în administrația publică s-a amânat, ni s-a spus că nu se poate. Da, dar în educație, ministrul Educației, zâmbind, spunea că e îngrijorat că astea sunt măsuri de austeritate, dar le-a semnat, le-a trecut și este privit mai ales de colegii din preuniversitar drept un agent nociv al învățământului post-comunist. La fiecare postare la care vezi ceva despre ministrul Educației și minister vezi doar voci supărate. Eu cred că dacă facem o analiză cantitativă, să fim generoși, nu 99%, dar 90% sunt voci disperate care strigă demisia și vor înapoi situația de dinainte. Adică de la o discuție despre unde mergem cu învățământul, să ajungi să strigi disperat dați vă rog înapoi situația, trebuie să fie ceva foarte rău ce se întâmplă, nu?”.

Întreaga emisiune poate fi urmărită aici:

Amintim că, la sfârșitul lunii august, peste 300 de profesori, scriitori, regizori, actori, artiști au cerut Guvernului Bolojan să retragă pachetul de austeritate ce vizează Educația. „Măsurile recente – creșterea numărului de elevi în clase, comasarea școlilor, reducerea de personal, mărirea normei didactice a profesorilor – sunt prezentate ca soluții pentru buget, dar impactul lor fiscal este unul nesemnificativ”, se arată în document.

Scrisoarea este semnată, printre alții, de Radu Vancu, Mircea Cărtărescu, Cornel Ban, Valer Simion Cosma, Radu Jude, Ada Solomon, Dan Perjovschi etc.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor