A fost recreată ”harta Google” a Imperiului Roman. Suprapunere pe actualele autostrăzi. Drumul trece prin Caput Stenarum (Boița), Cedonia (probabil Gușterița) și ieșea prin Mărginime, spre Apulum (Alba)

O hartă Google în care drumurile de acum, așa cum le știm, nu există. Sunt însă vechile drumuri romane, existente în perioada Imperiului, cu o parte din localitățile de atunci. În total sunt aproximativ 300 de mii de kilometri, iar Sibiul de acum este acoperit de un drum principal care iese de pe Valea Oltului și urcă spre Boița, Sibiu și ajunge în Mărginimea Sibiului, spre Alba Iulia. Caput Stenarum (Boița), Cedonia (probabil Gușterița) și Apulum (Alba), după datele de atunci. Urmează traseul autostrăzii Sibiu – Sebeș.

Sunt însă și câteva drumuri secundare. Unul care se află aproape de traseul autostrăzii Sibiu – Făgăraș. Pleacă de la Boița, spre Făgăraș și Hoghiz.

Un alt drum secundar face legătura între Sebeș și Apoldul de Sus, iar un altul unește Păuca cu stațiunea Straja.

Proiectul a fost publicat în revista Nature, care prezintă proiectul Itiner-e, descris de cercetători ca un fel de „Google Maps” al drumurilor romane.

HARTA POATE FI VĂZUTĂ AICI

Noul set de date, care poate fi accesat gratuit, reconstituie la scară continentală drumurile Imperiului Roman, din Europa până în Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Rezultatul a fost obţinut prin integrarea surselor arheologice, a hărților istorice, a fotografiilor aeriene, a imaginilor din satelit și a datelor topografice. Fiecare secțiune identificată este legată de baza de date Pleiade și poate fi citată printr-un URI, așa cum este cazul altor proiecte de cartografiere digitală.

”Drumuri minore”

Adevărata noutate o reprezintă însă drumurile „minore”. Până acum, majoritatea studiilor s-au concentrat pe arterele publice majore, viae publicae controlate de statul roman și documentate de surse istorice și vestigii monumentale. Noul atlas evidențiază în schimb cealaltă jumătate a sistemului, deseori invizibilă: legăturile locale cu ferme, cariere, așezări rurale și sate mici. Multe dintre aceste drumuri nu au lăsat nicio urmă fizică vizibilă, sau au fost încorporate în infrastructura modernă, însă încrucișarea diverselor surse a permis plasarea lor în imaginea de ansamblu.

O rețea mai puțin „radială”, ceva mai asemănătoare panzei de păianjen, notează Agenția Rador.

Imaginația colectivă evocă imagini ale unor drumuri care converg spre Roma, simbolul puterii și administrației imperiale.

Noua hartă redesenează această perspectivă: sistemul apare distribuit și extins, cu conexiuni dense chiar și în interiorul provinciilor.

Drumurile serveau nu doar la controlul granițelor sau la deplasarea legionarilor: ele susțineau comerțul agricol, mobilitatea civilă și economiile locale. Cu alte cuvinte, infrastructura nu conecta doar centrul și periferia, ci unea teritorii și comunități din întreaga regiune.

O imagine în continuă evoluție. Autorii subliniază faptul că o parte semnificativă a cartografierii se bazează pe inferențe, construite prin topografie și modele peisagistice, în special în zonele lipsite de vestigii arheologice evidente. Prin urmare, harta nu reprezintă o imagine definitivă, ci doar cea mai bună estimare actuală. Din aceste motive, platforma este deschisă şi poate fi actualizată cu date noi și descoperiri ulterioare.

Regândirea mobilității antice

A avea la dispoziție un atlas atât de bogat înseamnă redefinirea modului în care studiem geografia și arheologia lumii romane. În timp ce până acum, reconstituirile au avut tendința de a se concentra pe rutele majore, astăzi avem posibilitatea să investigăm funcționarea zilnică a Imperiului, alcătuită din rute scurte și interconexiuni locale extinse. Și să înțelegem cât de mult a influențat această infrastructură peisajul european, continuând uneori să orienteze rutele rutiere chiar și la multe secole după căderea Romei.

Localitățile romane din județ

Investigațiile arheologice de la Miercurea, Ocna, Șura Mică, Micăsasa, Boița și Cașolț sunt singurele în acest moment care au adus dovezi clare ale unor așezări romane, însă, cel mai probabil, întinderea și amprenta imperiului de aici era mult mai mare după cucerirea Daciei.

Turnul Sfatului a scris recent despre acest subiect și a realizat atunci o hartă cu zonele din județ unde s-au făcut descoperiri arheologice din perioada romană.

”Cert, prin cercetări arheologice, avem o posibilă ”villa rustica” la Miercurea Băi, avem o așezare de coloniști nordico-panonici la Ocna - Fața Vacilor, unde săpăturile au fost efectuate de Silviu Purece. Mai este o așezare de epocă romană, sec. II-III la Șura Mică, pe str. Fabricii, săpăturile de aici sunt făcute de mine, tot aici avem o așezare de epocă romană  de secol II-III la Șura Mare pe Strada Atelierului, unde aici eu cred că a fost acea așezare Cedonia. Tot în Șura Mică, ar mai fi posibilă o așezare de epocă romană la zona Răsloave, e vorba de un șantier arheologic coordonat de Ioan Glodariu. Și mai avem așezarea de la Micăsasa”, făcea un bilanț arheologul Marian Țiplic.

E completat de arheologul Silviu Purece: ”mai sunt așezări romane cercetate la Cașolț și Boița”.

Romanii ”din Sibiu”

Dr. Dumitru Popa a făcut în volumul ”VILLAE, VICI, PAGI. Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică”, apărut la Editura Economică în 2002, un rezumat al civilizaţiei Daciei romane, bazat pe anumite descoperiri arheologice.

”O aducere la zi a datelor privind habitatul roman rural, sub toate aspectele sale, se impune atât prin particularităţile acestei componente a oricărei civilizaţii, cât şi prin ponderea semnificativă pe care ea a reprezentat-o în ansamblul civilizaţiei romane din Dacia, în care urbanismul cu toată dezvoltarea sa explozivă, nu a cuprins toată aria provinciei, ci s-a concentrat, în general, �n partea sa vestică”, scrie autorul în introducere.

Datele din acest volum au fost scoase de către noi și plasate pe o hartă Google, pentru a ne face o idee despre cum ar fi putut arăta actualul județ Sibiu în epoca romană.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi