Am văzut o listă cu peste 800 de magistrați care cer o justiție independentă, după ce judecătoarea Raluca Moroșanu a contrat-o pe șefa Curții de Apel București. Și aceasta fiind o reacție a unui reportaj Recorder, o oglindă a sistemului judiciar românesc.
Am văzut mii de oameni în stradă care s-au asociat cu judecătorii și procurorii pozitivi, împotriva celor negativi. E reacția normală a unei societăți reactive, dornică de performanță, dreptate și progres. O societate în care mai zvâcnește încă ceva adrenalină.
Am văzut această listă, după ce societatea a identificat-o pe Lia Savonea drept exponentul personajului negativ din întregul sistem de justiție românesc. Dacă ea dispare, vor dispărea, evident, toate problemele, e logica împărtășită aproape unanim în ultima perioadă.
Nu am văzut însă nicio listă, măcar cu un singur judecător sau procuror, care să semneze și să spună: ”Și noi avem o problemă”. ”Avem salarii prea mari, față de ce reușim să facem, suntem prea lenți, prea părtinitori, ne pensionăm prea devreme și cu mult prea mulți bani, în comparație cu restul societății. Hai să rezolvăm și asta”. Hai se refacem legile justiției, dar să reformăm și sistemul de plată și pensii, mai aproape cu ce pot să țină oamenii din această țară. Din contră.
Procurorii şi judecătorii au stat în acest an în grevă vreo 3 luni, pentru a-şi păstra pensiile speciale. Amenințați de un premier disperat că nu mai sunt bani, ei s-au unit pentru portofel. Propriul portofel. Nici unuia nu i-a păsat de cele vreo 3 milioane de procese care au fost afectate, conform unei estimări a presei naționale.
Milioanele de oameni care au avut de suferit direct în urma unui protest nesimțit, din punctul meu de vedere, se încolonează acum în spatele celor care au zis: ”vrem reformă economică în România, dar fără să ne afecteze pe noi”. Cu restul suntem cu toții de acord: Lia e de vină!
Lia Savonea e exponentul răului, tot așa cum au fost și Tudorel Toader și Florin Iordache, cel supranumit ”Altă Întrebare”. Tot așa cum au fost și Liviu Dragnea, Victor Ponta, Adrian Năstase, Ion Iliescu, cu toții singurii vinovați dintr-o societate perfectă. Acum, pe listă apare Cătălin Predoiu. Un ”new entry” liberal care mai animă o lungă listă ”roșie”.
Evident că noi, ca popor, nu avem o problemă structurală, s-a nimerit doar să fim conduși de oameni proști. Spitale conduse de oameni proști. Primării conduse de oameni proști. Instituții ale statului, politicieni. Toți, proști. În rest, totul e OK. Bine, mai avem și ghinionul de a schimba tot timpul un prost cu un alt prost.
Statistica oficială spune că în 2024 au fost condamnate definitiv, în procese penale, 30.280 de persoane. E cel mai mic număr din istoria recentă a României.
În 1990 erau condamnate 37 de mii de persoane, în 1997 erau condamnate 111 mii de persoane. Peste 42 de mii de persoane erau condamnate penal, definitiv, în anul 2015. Numărul a scăzut apoi până la puțin peste 30 de mii, în urmă cu doi ani. Un record negativ. În 2025, recordul va fi cel mai probabil spulberat, pentru că magistrații au stat mai mult în grevă. Cineva le-a amenințat pensiile nesimțite. Asta fără a mai intra în discuția lansată de reportajul Recorder: marii corupți. Vorbim în aceste date de ”micii corupți”, și ei, tot mai puțin pedepsiți.
Tot statistica oficială spune că în 2024 erau în țară 3.976 de judecători, un număr în scădere (4.057 în 2023, 4.047 în 2022, 4.264 în 2021). O scădere continuă în baza pensionărilor anticipate sau neanticipate, normal, la 45-50 de ani, maxim. Avem un sistem care încurajează pensionarea ”la tinerețe”.
În comparație, în 1990 erau 1.513 jucători în țara asta, iar numărul maxim a fost atins în 2019 – 4.570 de magistrați.
În medie, în 2024, un judecător a avut 629 de cauze spre soluționare. Cauze penale și civile, statistica INS nefăcând o diferențiere între ele. Este, într-adevăr, una din cele mai mari medii din 1990 încoace. Dar nu cea mai mare. În anul 2023, media era de 564 de cauze, în 2007 media era de 373, în 1990, media era de 290, în timp ce în 1990 media de cauze civile și penale pe cap de judecător era de 678.
Sunt mii de oameni în stradă acuzând-o pe Lia Savonea. Iar în tribunale sunt mii de procese în care procurorii dau statul în judecată cerând salarii și mai mari.
Șeful DNA Alba, procurorul sibian Ioan Valer Daniel Dumitru, alături de alți colegi, a dat în judecată DNA pentru un salariu mai mare.
A cerut în instanță, la fel ca alți colegi de-ai lui din țară, creșterea cu 60% a salariilor, până la nivelul celor ale procurorilor Parchetului European (EPPO). Pentru că, spun ei, și ei fac același lucru.
Potrivit Ziarului de Iași, un procuror DNA cu vechime de 15-20 de ani încasează un salariu lunar net de aproximativ 20.000 lei, în timp ce un procuror european primește 32.000 lei.
Când v-ați dat ultima oară în judecată angajatorul cerând salariu mai mare? Ați auzit de vreun muncitor de la Continental Sibiu cerând același salariu cu unul din Germania, al aceleiași companii?
O tendința constantă și aproape exclusivă a societății noastre de după 1909 este de a ataca exponenții sistemului, personajele vizibile, indivizii cu putere, în loc să adreseze și să conteste sistemul însuși, structurile fundamentale și principiile care îl guvernează.
În dezbaterile despre economie, corupție sau sănătate, atenția publică se concentrează adesea pe "omul de afaceri corupt X", "politicianul Y" sau "doctorul Z", fără a pătrunde în straturile mai adânci ale problemei: legile ambigue, lipsa de transparență, finanțarea inadecvată, birocrația excesivă sau lipsa unor mecanisme eficiente de control și responsabilitate.
Oamenii nu vor schimbare, ci doar sânge.
Această focalizare pe indivizi nu e decât o cortină de fum, o modalitate de a evita o analiză profundă și, implicit, o confruntare mai dificilă cu realitatea. O masă de manevre care îi ajută pe unii să-i schimbe pe alții.
E mult mai ușor să ceri demisia unui ministru, decât să propui o reformă structurală a ministerului său. E mai confortabil să deplângi "moralitatea scăzută" a politicienilor decât să te implici în modificarea legilor electorale care permit accesul unor indivizi contestabili în funcții.
Această perpetuă focalizare pe "capii răi" are consecințe periculoase. În primul rând, ea împiedică o reformă reală. Și asta vedem zilnic. Dacă problema este întotdeauna "omul", odată ce omul este înlăturat, se consideră că problema e rezolvată, chiar dacă problemele sistemice persistă și vor genera, evident, noi "oameni-problemă".
În al doilea rând, erodează încrederea în instituții. Prin demonizarea continuă a exponenților, se distruge și credibilitatea instituției pe care o reprezintă, lăsând un vid de autoritate și legitimitate. Și cu toții vedem ”auriu” în jurul nostru, pentru că, nu-i așa, sistemul e putred până la os.
În al treilea rând, este profund ineficientă și consumatoare inutilă de energie, deturnând atenția de la soluțiile structurale pe termen lung.
Creăm monștri și eroi efemeri. Dar nu schimbăm de fapt nimic.
Pentru a avansa cu adevărat, societatea românească are nevoie să învețe să gândească și să acționeze la nivel sistemic, să treacă de analfabetismul funcțional în care se află astăzi, cu tot cu principalii ei exponenți.
E nevoie de educație civică, de promovare a gândirii critice și analitice, și de cultivare a unei culturi a responsabilității colective, nu doar individuale. Dar e greu să conduci o mulțime înarmată cu furci și topoare, fără a le și promite un cap decapitat care să fie pus într-o suliță.
În Sibiu, în afara zecilor de cetățeni care au ieșit în stradă, cam aceeași când țara arde, nu a existat nicio reacție.
Ba, da, a fost una. Liderul PNL Sibiu, Raluca Turcan a pus degetul pe rană, vorbind despre metoda schimbării completelor de judecată ca fiind o soluție a sistemului de a-i scăpa pe corupți. A și găsit repede rezolvarea: ”principala responsabilitate pentru corectarea acestei situații, îi revine președintelui României, Nicușor Dan”. Adică omul care a intrat în sistem acum 6 luni ar trebui să rezolve rahatul făcut în 30 de ani.
Doar că din declarația sa a lipsit un nume. Esențial aș spune. E vorba de Cătălin Predoiu. Cine a văzut ancheta Recorder poate înțelege foarte clar de ce.
Un alt aspect deosebit de important. O bună parte din ancheta Recorder face referire la felul cum politicul a lăsat la mâna capilor din justiție să stabilească cine sunt cei care pot ancheta magistrați.
În 2022 s-a desființat print-un vot în parlament Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (PLX44/2022).
Din 296 de deputați prezenți, 205 au votat pentru, 90 contra, iar unul s-a abținut.
Haideți să vedem care din deputații din Sibiu au votat pentru modificarea sistemului, ce a permis practic anularea judecării magistraților:
Bogdan - Gheorghe Trif (PSD) - DA
Raluca Turcan (PNL) – DA
Christine Thellmann (PNL) – DA
Ovidiu Ganț (FDGR) – DA
Zacharie Benedek (UDMR) - DA
Constantin Șovăială (ales PNL, neafiliat în momentul votului) - NU
Sebastian Suciu (AUR) - NU
Dan Barna (USR) - NU
Și din acest motiv spun că numai atunci când vom fi capabili să identificăm și să cerem reforme ale "sistemului însuși", nu doar să arătăm cu degetul spre "capii" decapitabili, România va putea rupe cu adevărat cercul vicios al unei tranziții perpetuate. Și, eventual, să construiască o democrație consolidată și un stat de drept funcțional, ca în manual, nu ca în Balcani.
Până atunci: ”Lia, Lia, Lia, te sună pușcăria!”. Atât trebuie lăsat poporul să înțeleagă.
Sursa foto: Turnul Sfatului
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: cati bani iau judecatorii , cati bani iau procurorii , justitia in sibiu , lia savonea , de ce ies oamenii in strada
Vizualizari: 3253
Ultimele comentarii
Acum 6 ore
Gazetarul amator
Acum 6 ore
Doru
Acum 6 ore
X
Acum 6 ore
Periscop
Acum 6 ore
Constantin