Justiția din Sibiul lui Kövesi, Odagiu și Florența (EPPO, CSM și procurorul general al României). Presa e scoasă afară chiar de la procesul pornit din articolele publicate în ziar

Laura Codruța Kövesi, procuror-Șef al Parchetului European (EPPO) și-a început ascensiunea în Parchetele din Sibiu și Mediaș.

Actualul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătorul Gheorghe-Liviu Odagiu, a fost președinte al Curții de Apel Alba Iulia, cu peste un deceniu de activitate la Judecătoria Sibiu.

Procurorul general al României, Alex Florin Florența, a avut un mandat important la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu.

Această istorie a "exportului" de elită judiciară ar trebui să confere Sibiului un statut de reper pentru transparență și profesionalism. Prostii.

Realitatea din sala de judecată contrazice clar această așteptare. Nu vorbesc aici doar despre decizii, ci despre elemente simple de bună credință. Despre cum se ajunge la aceste decizii.

Ieri s-a petrecut al doilea caz în care un jurnalist de la Turnul Sfatului, Traian Deleanu, mai exact, a fost scos dintr-o sală de judecată a Tribunalului Sibiu, sub pretextul unor "articole care s-au pronunțat asupra vinovăției". Nu mai e un incident izolat. Este un simptom.

La termenul de judecată în dosarul de corupție al fostului prefect Lucian Radu, avocatul apărării a cerut și a obținut scoaterea jurnalistului din sală. Motivul? Articolele publicate de Turnul Sfatului, precum „Prefectul BMW. «Dacă dumneavoastră o numiți șpagă, eu nu vă contrazic»” sau „Lista protejaților adjunctului ITM Sibiu, Lucian Radu, din dosarul DNA”, ar fi „pronunțat vinovăția”.

Răspunsul judecătorului Marius Ioan Mazilu a fost la fel de disonant: „Nu am de unde să știu dacă jurnalistul nu înregistrează. Ședința este publică, dar presa, dacă vrea să asiste, trebuie – conform regulamentului – să depună o cerere”.

Marius Ioan Mazilu este din ianuarie 2025 președintele Secției penale a Tribunalului Sibiu. Practic, reperul de profesionalism al tuturor colegilor săi. Prostii.

Acesta, în ciuda argumentului procurorului de ședință de la DNA, care a subliniat că „ședințele sunt publice și, atâta timp cât nu înregistrează, nu vedem motive pentru care nu poate să asiste”, a scos jurnalistul afară. 

Acest incident nu este singular. Este a doua oară în câteva săptămâni când jurnaliștii de la Turnul Sfatului sunt excluși, o situație similară având loc și în procesul directorului Camerei de Comerț Sibiu, Eugen Iordănescu, unde judecătoarea Tanko Emoke a decis ca ședința să nu fie publică pe motiv că în sală se afla un redactor al aceleiași publicații.

Citește și Sală evacuată la procesul de corupție al lui Iordănescu în care a fost audiată Daniela Cîmpean, presa fiind invitată afară. Avocat: altfel transformăm dosarul într-unul prezentat opiniei publice

Ce indică aceste decizii?

O reticență crescândă față de transparența actului de justiție, o neînțelegere a rolului presei într-o societate democratică și, mai grav, o tendință de a folosi regulamente și interpretări restrictive pentru a limita accesul publicului la informații de interes public. Jurnalistul își făcea treaba, tot așa cum se presupune că încerca și judecătorul, procurorul și avocații. 

Cui e frică de Deleanu?

Fenomenul de la Sibiu e de fapt o oglindă a unei mentalități adânc înrădăcinate în societatea românească.

Am mai spus asta, de la Revoluție încoace, am fost martorii unei preocupări pentru a ataca „capii răi”, exponenții vizibili ai unui sistem corupt, ros, în loc să ne concentrăm pe disfuncțiile structurale și sistemice în sine.

Este mai simplu și, pe termen scurt, mai satisfăcător emoțional să demonizezi un politician, un judecător, un jurnalist sau un om de afaceri, decât să inițiezi o dezbatere profundă despre legile care permit abuzul, despre independența reală a instituțiilor, despre responsabilitatea managerială sau despre finanțarea precară a unor sectoare.

În cazul justiției, aceasta s-a manifestat prin personalizarea luptei anticorupție în figura Laurei Kövesi, transformată fie în erou național, fie în ținta principală a atacurilor, în funcție de interese.

Atacurile politice la adresa DNA și a magistraților care instrumentau dosare sensibile au vizat mereu persoane, nu reforma legislativă sau constituțională care ar fi putut preveni eventuale abuzuri sistemice.

Când se modificau legile justiției, dezbaterea se concentra pe „cine câștigă” sau „cine pierde” din punct de vedere politic, nu pe principiile de drept.

Deciziile de la Sibiu se înscriu perfect în această idee.

Atunci când un avocat invocă „articole care s-au pronunțat asupra vinovăției” ca motiv pentru excluderea presei, și un judecător acceptă, se atacă, de fapt, rolul fundamental al jurnalismului de investigație și al informării publice. 

Jurnalistul nu este un actor al procesului, ci un observator al său în numele publicului.

De ce să-ți fie frică de Deleanu?

Scopul presei nu este de a „pronunța vinovăția”, ci de a relata faptele, de a investiga acuzațiile și de a informa cetățeanul cu privire la modul în care funcționează justiția.

Articolele care au stat la baza cererii avocatului – unul dintre ele chiar o investigație care a precedat deschiderea dosarului DNA – nu erau verdicte, ci relatări jurnalistice, parte din datoria presei de a servi interesul public. Dacă era altfel, fiți fără griji că jurnalistul ar fi avut nevoie de avocat.

Judecătorul, invocând un „regulament” și lipsa unei „cereri”, precum și o presupusă posibilitate de înregistrare, ridică de fapt bariere artificiale în calea transparenței.

Ședințele publice sunt publice tocmai pentru a asigura controlul social asupra justiției. Dar e extrem de greu de înțeles. Chiar și în Sibiu, West Point-ul justiției românești.

Veți închide ușile? Intrăm pe geam.

Într-o democrație, justiția nu trebuie doar să fie dreaptă, ci și să pară dreaptă. Iar asta nu se poate întâmpla fără o presă liberă și cu acces neîngrădit, evident că în limitele legii, la actul de justiție.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat recent că privește „cu încredere” colaborarea cu noua conducere a CSM și spunea că justiția „are nevoie să fie calitativ superioară” și „să răspundă cetățeanului”.

Cum poate justiția să răspundă cetățeanului dacă îi refuză accesul prin intermediul presei la propriile ședințe, mai ales în dosare de interes public major, cum sunt cele de corupție?

Incidentele de la Sibiu, Mecca justiției românești, sunt un semnal de alarmă.

Fără transparență și fără o presă liberă care să vegheze, drumul spre o justiție credibilă și eficientă rămâne lung și anevoios. Dacă nu chiar imposibil.

Sursa foto: Pixabay

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro