Zonele de protecție strictă, cerute de UE, primite cu suspiciune la Sibiu: ”Subminează autonomia locală”

Primarii din Sibiu își exprimă îngrijorarea față de inițiativa care ar impune ca suprafețe importante din comunele pe care le conduc să fie declarate Zone de protecție strictă (ZPS).

Această inițiativă prevede implementarea ”Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030”, care urmărește protejarea și refacerea ecosistemelor naturale, iar măsura a fost asumată de România prin PNRR.

Concret, se discută ca până la 700.000 de hectare de păduri să intre în regim de protecție strictă. De asemenea, o suprafață totală de peste 2 milioane de hectare (circa 10% din teritoriul țării), vor intra în această zonă, pentru a răspunde angajamentelor față de Comisia Europeană.

Evident că Sibiul nu este ocolit, iar primarii pun problema terenurilor care s-ar putea ”pierde”, în defavoarea drumurilor, de exemplu.

Instituirea ZPS în România a devenit, în ultimele luni, unul dintre cele mai sensibile subiecte la intersecția dintre protecția mediului, dezvoltarea locală și autonomia administrativă.

În teorie, aceste măsuri urmăresc conservarea biodiversității, protejarea pădurilor valoroase, a turbăriilor, pajiștilor cu specii rare, a ecosistemelor fragile. În practică, însă, modul de identificare și delimitare a acestor zone aprinde conflicte majore între experți, autorități centrale și comunitățile locale. ”Un demers sensibil care nu poate submina autonomia locală”, comentează primarii.

Deși, la nivel de principiu, nimeni nu contestă nevoia de a conserva habitatele valoroase și biodiversitatea, modul în care acest proces este gândit și aplicat riscă să producă efecte grave asupra comunităților locale, asupra investițiilor și asupra încrederii în instituții.

Citește și:

Controverse în jurul impunerii zonelor de protecție strictă. „Fiecare comună poate fi afectată, prin interdicția de a continua în proximitatea lor orice dezvoltare”

”Protecția mediului să fie realizată în echilibru cu dreptul la dezvoltare și cu principiile autonomiei locale”

Asociația Comunelor din România (ACoR), prin vocea vicepreședintelui Valentin Ivan, primarul din Sadu, susține necesitatea protejării patrimoniului natural, însă atrage atenția că orice măsură de acest tip trebuie să respecte cadrul legal, principiile autonomiei locale și realitățile socio-economice din teritoriu.

Stabilirea perimetrelor de protecție strictă fără un proces decizional corect și fără asumarea efectelor generate riscă să producă blocaje administrative, economice și sociale grave, susține el.

Legislația în vigoare prevede explicit că delimitarea acestor perimetre se realizează cu aprobarea Consiliilor Locale, prin hotărâri adoptate în condiții de transparență și consultare. Ocolirea sau diminuarea acestui rol reprezintă o atingere directă adusă autonomiei locale, garantată de Constituția României și de Carta Europeană a Autonomiei Locale, susține Ivan.

De asemenea, includerea unor terenuri din intravilan sau a unor zone destinate dezvoltării comunităților locale în perimetre de protecție strictă are ca efect blocarea investițiilor, limitarea dreptului de proprietate și frânarea dezvoltării locale, fără ca autoritățile locale să dispună de instrumente compensatorii reale.

În acest context, Asociația Comunelor din România solicită inclusiv asigurarea și plata efectivă a compensațiilor financiare pentru comunitățile locale și proprietarii afectați, ca efect direct al instituirii regimului de protecție strictă.

 ”ACoR solicită autorităților centrale dialog real, decizii fundamentate și respect pentru comunitățile locale, astfel încât protecția mediului să fie realizată în echilibru cu dreptul la dezvoltare și cu principiile autonomiei locale”, spune Valentin Ivan

 „Fiecare comună poate fi afectată, prin interdicția de a continua în proximitatea lor orice dezvoltare”

Protejarea a 30% din suprafața terestră și marină a Uniunii Europene până în anul 2030

Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 stabilește obiectivul de a proteja 30% din suprafața terestră și marină a Uniunii Europene până în anul 2030, cu cel puțin o treime din aceste zone sub protecție strictă.

În acest context, autoritățile române au elaborat o metodologie prin care să fie identificate „zonele potențiale de non-intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine", având ca scop declarat alinierea la obiectivele europene și conservarea biodiversității. Astfel, urmează o perioadă de consultări și discuții privind stabilirea acestor ZPS sau, din câte sugerează primarii, o imitare a consultărilor, deoarece - consideră ei - „nimeni nu ne întreabă nimic”.

Fără hartă

Primarul din Sadu susține că până acum, la un an după primele discuții, încă nu a primit o hartă pentru a vedea la nivelul localității zonele în care ar urma să intre ZPS.

”Am solicitat harta cu perimetrul stabilit pe raza administrativ teritorială a comunei Sadu, pentru o analiză riguroasă. De asemenea solicit să fie respectat prevederile legale privind aprobarea prin Hotărâre a Consiliului Local.

Sunt nemulțumit de felul în care statul prin Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor și Garda Forestieră își respecta angajamentul de plată a compensațiilor actuale pentru fondul forestier și parcurile naționale protejate”, mai spune Valentin Ivan.

În concluzie, ”ACoR solicită autorităților centrale dialog real, decizii fundamentate și respect pentru comunitățile locale, astfel încât protecția mediului să fie realizată în echilibru cu dreptul la dezvoltare și cu principiile autonomiei locale”.

Sursa foto: Arhiva Turnul Sfatului

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi