Numărul sesizărilor de violență domestică s-a dublat în Sibiu, în ultimii 10 ani. Câte femei și câți bărbați au depus plângeri că au fost agresați acasă. Harta violenței în România

Sunt peste 230 de sesizări privind fapte legate de violența în familie, în județul Sibiu, în 2024, iar numărul s-a dublat în ultimii 10 ani, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Dacă în 2014 erau raportate aproximativ 145 de victime la 100.000 de locuitori, în 2024 indicatorul a ajuns la 236,2 victime la 100.000 de locuitori.

Creșterea este în linie cu tendința națională, dar pune în lumină un dezechilibru grav: România raportează tot mai multe victime, fără ca sistemul să fi reușit să construiască o intervenție coerentă, rapidă și coordonată la nivel local.

„Faptul că în decurs de 10 ani numărul sesizărilor de violență domestică este mai mult decât dublu ne arată un dezechilibru în felul cum se implementează politicile de prevenire și combatere”, explică, pentru Turnul Sfatului, Camelia Proca, coordonatoarea Asociației ALEG, una dintre cele mai active organizații din Sibiu în domeniul combaterii violenței de gen.

România – harta violenței în familie. Unde se află Sibiul

La nivel național, în 2024, România înregistrează în medie 326,9 victime ale infracțiunilor de violență domestică la 100.000 de locuitori. În acest tablou, județul Sibiu (236,2) se află sub media națională, dar asta nu înseamnă că situația este bună – mai ales dacă privim evoluția ultimului deceniu:

2014: 145,1 victime / 100.000 locuitori

2018: 204,4 victime

2021: 214,6 victime

2022: 242,1 victime

2024: 236,2 victime

Practic, Sibiul a urcat de la aproximativ 145 la peste 236 de victime raportate la 100.000 de locuitori. Creșterea este de peste 60% în zece ani, iar numărul absolut de sesizări depășește, doar în 2024, 230 de cazuri de violență în familie înregistrate oficial.

Prin comparație, județe precum Gorj (539), Ilfov (520,4), București (519,1), Hunedoara (504,4) sau Vaslui (478,7) raportează aproape dublu față de Sibiu.

Alte județe, precum Timiș (135,1), Arad (124,5) sau Satu Mare (133,7), se află mult sub nivelul Sibiului.

Diferențele nu înseamnă însă automat că acolo unde cifrele sunt mai mici violența e mai redusă – de foarte multe ori înseamnă doar că este mai puțin raportată.

De ce cresc sesizările: mai mult curaj sau mai multă violență? „O creștere a numărului de plângeri depuse de victime e firesc să se întâmple o dată cu creșterea gradului de informare, dat fiind că în ultimii 10 ani subiectul a fost mult mai serios și frecvent abordat atât în mass media cât și pe rețelele de socializare, cu contribuția organizațiilor active în domeniu, inclusiv cele ale statului”, explică Camelia Proca.

Pe scurt, oamenii știu mai bine că violența domestică e o infracțiune, nu „o problemă de familie”. Totodată, există mai multă vizibilitate în media și online. În plus, au apărut mai multe ONG-uri și campanii care încurajează raportarea, iar poliția și serviciile sociale au început să recunoască și să înregistreze mai bine astfel de cazuri.

Însă, avertizează Proca, aici se vede și limita actuală a sistemului: „Dar violența nu se reduce doar prin informarea victimelor. Marea problemă în România rămâne abordarea agresorilor și abordarea preventivă în comunitățile locale.”

Specialiștii în domeniu descriu violența domestică drept un ciclu repetitiv. Totul începe cu tensiuni crescânde – control, injurii, gelozie extremă, amenințări. Continuă cu izbucnire violentă – agresiune fizică, distrugeri, uneori tentative de omor. Urmează apoi regrete și promisiuni – „îmi pare rău, nu se va mai întâmpla”, cadouri, perioada de „miere”, iar după o perioadă de acalmie aparentă, tensiunile se reiau. Ciclul se repetă, de regulă mai grav.

„De câte ori se repetă ciclul, se agravează faptele, așa că e critică intervenția înainte ca violența să escaladeze spre fapte penale și femicid”, subliniază Camelia Proca.

Cu alte cuvinte, dacă intervenția – poliție, asistență socială, psihologi, sprijin juridic – apare abia când există sânge și dosar penal, sistemul a eșuat deja.

Ce nu funcționează: agresorii și prevenția, „veriga lipsă”

În acest moment, cea mai mare parte a responsabilității cade pe umerii victimelor: ele sună la 112, ele merg la poliție, ele caută ONG-uri, ele se mută cu copiii, ele încearcă să găsească adăpost. Agresorul, în schimb, rămâne, de cele mai multe ori, aproape neatins de un program real de schimbare.

„Adică e nevoie ca poliția și asistenții sociali, împreună cu alte resurse din comunitatea locală, să abordeze serios violența în formele sale incipiente – control, gelozie excesivă, hărțuire etc. – nu doar cu măsuri punitive, dar și educative și de responsabilizare a făptuitorilor. Lipsa unei intervenții ferme la timp îi încurajează pe făptuitori să continue”, spune Proca.

În practică, asta ar însemna programe obligatorii pentru agresori (consiliere psihologică, managementul furiei, grupuri de responsabilizare), ordine de protecție monitorizate real, nu doar pe hârtie și intervenție rapidă la primele semne, nu abia după ani de abuz.

Camelia Proca: Avem legi bune, dar fără structurile instituționale și bugetele necesare implementării la nivel local. Sursa foto: Turnul Sfatului

„Avem legi bune, dar fără oameni și bugete”

Legislația românească s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, există ordine de protecție provizorii, există prevederi pentru echipe mobile de intervenție, există obligația de management de caz pentru situațiile grave, însă problema este implementarea locală, subliniază Camelia Proca.

„Răspunsul comunitar coordonat și multi-instituțional la violență lipsește în continuare în cele mai multe județe, inclusiv Sibiu, deși legislația prevede echipe mobile de intervenție, inter-disciplinare și management de caz. Avem legi bune, dar fără structurile instituționale și bugetele necesare implementării la nivel local. Nu poți doar încărca asistenții sociali cu încă o sarcină în plus”, explică reprezentanta Asociației ALEG.

Pentru ca lucrurile să se schimbe real, ar fi nevoie de personal specializat dedicat exclusiv violenței domestice, nu „și asta, pe lângă restul”, de bugete clare pentru intervenție, adăposturi, consiliere, formare, de o coordonare reală între poliție, spitale, școli, DGASPC, ONG-uri și parchet, dar și  proceduri clare pentru cazurile cu risc ridicat – unde să intervină imediat o echipă mixtă, nu doar un agent de poliție copleșit de alte dosare.

„A aduce laolaltă specialiști din instituții diferite și a-i face să lucreze eficace împreună e un job cu normă întreagă”, rezumă Camelia Proca. „Dacă măcar cazurile în care se identifică risc ridicat s-ar aborda prin măsuri multi-disciplinare, am reduce infracțiunile”, subliniază ea.

Sexismul, abuzul de putere și neîncrederea în instituții hrănesc violența, iar creșterea cazurilor raportate nu poate fi separată de climatul social general.

„Din păcate, la toate acestea se adaugă și o creștere a sexismului și a abuzurilor de putere per ansamblu în societate, vizibilă nu doar la noi. Cu cât crește disprețul față de legi și scade încrederea în instituții, cu atât fibra socială devine mai vulnerabilă la infracționalitate, dependențe de substanțe, abandon școlar etc. cu costuri imense pentru siguranța și bunăstarea comunităților locale”, spune Proca.

Altfel spus, atunci când glumele misogine, violente, de tip „o palmă nu strică” sunt tolerate public, agresorii se simt validați. O altă problemă ține de cazurile grave, care se încheie cu pedepse simbolice sau cu „s-a împăcat cu victima”, mesajul către agresori este că pot continua.

În plus, atunci când oamenii nu au încredere că poliția sau justiția îi protejează, victimele renunță să mai reclame.

Sibiul – ca și multe alte județe – riscă să rămână într-o zonă periculoasă: tot mai multe plângeri, tot mai multe dosare, prea puține vieți cu adevărat scoase din cercul violenței.

În spatele fiecărei cifre din statistică este o femeie, un bărbat, un copil care trăiesc frica în propria casă.

Și bărbații sunt victime. Unde se află Sibiul la capitolul bărbați agresați

Datele INS arată însă că violența domestică nu afectează doar femeile, ci și bărbații. La nivel național, în 2024, sunt 164,9 victime bărbați la 100.000 de locuitori. Și aici Sibiul se află sub media națională, sunt 112 bărbați - victime la 100.000 locuitori

Județe precum Gorj (326,2 bărbați-victime/100.000), Giurgiu (283,2), Ilfov (261,4) sau București (245,1) arată căviolența domestică nu are doar un singur profil de victimă.

Chiar și așa, majoritatea victimelor rămân femei și copii – iar în zona de risc extrem (femicid, tentative de omor, agresiuni grave) ponderea femeilor este covârșitoare.

Numarul victimelor infracțiunilor de violență domestică (bărbați și femei) la 100.000 locuitori în 2024:

MEDIE NAȚIONALĂ	326,9
Gorj	539
Ilfov	520,4
Municipiul Bucuresti	519,1
Hunedoara	504,4
Vaslui	478,7
Brasov	465
Dambovita	454,4
Braila	446,9
Giurgiu	409,7
Vrancea	387,9
Botosani	381,2
Iasi	378,6
Galati	372,8
Olt	357,4
Ialomita	355,2
Suceava	347,4
Valcea	338,4
Mures	335,6
Mehedinti	328,3
Covasna	318
Buzau	312,9
Salaj	297,2
Maramures	291,3
Arges	289,7
Cluj	277,3
Constanta	276,5
Neamt	272,4
Bacau	272,2
Alba	243,6
Sibiu	236,2
Tulcea	231,3
Harghita	225,3
Dolj	223,2
Teleorman	222,1
Bihor	207,2
Caras-Severin	188,9
Prahova	168,7
Bistrita-Nasaud	167,6
Timis	135,1
Satu Mare	133,7
Calarasi	133,3
Arad	124,5

Numarul victimelor (bărbați) infracțiunilor de violență domestică la 100000 locuitori în 2024

MEDIE NAȚIONALĂ	164,9
Gorj	326,2
Giurgiu	283,2
Ilfov	261,4
Dambovita	232,8
Brasov	229,7
Hunedoara	224
Vaslui	219,3
Iasi	207,2
Olt	206,2
Braila	201,6
Valcea	200,9
Mehedinti	197,9
Ialomita	195,5
Botosani	194,8
Vrancea	192,2
Salaj	177,9
Galati	173,2
Arges	172
Covasna	165
Mures	163,9
Bacau	161,4
Neamt	149,2
Dolj	143,4
Harghita	141,1
Maramures	140,3
Alba	138,4
Cluj	123,3
Buzau	120,9
Sibiu	112
Prahova	111,5
Constanta	107,9
Caras-Severin	98,9
Bihor	98,8
Teleorman	93,2
Bistrita-Nasaud	86,7
Satu Mare	73,5
Timis	54,4
Arad	52,4
Calarasi	50,9
Tulcea	40,8

Sursa foto: Arhivă Turnul Sfatului

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi